Din aceeasi categorie
|
Inaltarea in grad a Marelui Voievod Mihai (1937) 816 vizite - 0 comentarii adaugat de labionda |
||||||||||||||||||
|
Istoria bradului de Craciun 1.118 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Superstitii de Craciun 1.151 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria Craciunului 966 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Originea speciilor - Charles Darwin 1.049 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum se sarbatoreste Anul Nou in Romania 788 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Recurs la Istorie : Iuliu Maniu, destinul unei vieti 1.163 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum se sarbatoreste Anul Nou in Grecia 1.033 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum se sarbatoreste Anul Nou in Spania 839 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Povestea lui Mos Craciun-Manastirea Camarzani 1.273 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Craciun, anul 1937,
| Adaugat de Cozana | 11.12.2014 |  Adauga
la favorite |
1.393 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteLista pentru masa de Craciun, anul 1937, lista facuta de dom' Pascale, negustor si meserias cinstit si stimat din Obor si de doamna sa Uta, bacanita cu marfa buna si ieftina dar si proprietara a multor terenuri din jur, aflate pe foaia de zestre - de pe Masina de Paine, numarul 52, langa Fabrica de sifoane, la bariera Oborului.
Pe la ora 13, in ziua de Craciun, se strangeau musafirii: d'alde Malaxa, Asan si Predoleanu, boierii Serbanescu, Florescu si Stefanescu , generalul Petroff, avocatul Petrovicescu, ambasadorul X si consul Y.
Intai se servea domnilor care se asezau la masa uriasa de 24 de persoane, cu farfurii de portelan de Bavaria cu doua spade, albastre, incrucisate, si tacimuri de argint sterling, englezesti, se servea alune sarate si tuica de Valeni. Doamnele se invarteau pe la bucatarii, "isi pudrau nasul" iar copiii deschideau cadourile aflate sub Pomul de Craciun.
Apoi doamnele, vesele si foarte bine dispuse cu mastica de Chios - incepeau sa umple masa.
Oua umplute, cu o pasta al carui secret s-a pierdut, dar cred ca era pe baza de ficat de pasare, unele poate si cu ansoa, decorate cu frunzulite de patrunjel sau muraturi, rosii umplute cu branza de vaci de la olteni, mezeluri, neaparat salam de Sibiu, ghiudem, babic, kaizer, trei-patru feluri de branzeturi, cascavaluri, Camembert. Totul asezat pe platori mari de alpaca argintata! Masline naturale marinate, nu din cele negre. Se aduceau sticlele de tuica, neaparat de Valeni si Pitesti.
Apoi venea marea salata de beuf, facuta din maioneza pregatita in casa cu oua de la Sarulesti si cu un ulei special adus din Albania, nu, nu ulei de masline, altceva, dar nu se mai stie calitatea in ziua de astazi! Cu o cruce mare, rosie, din muraturi rosii, gogosari, peste maioneza stralucitoare.Paine alba si neagra, de pe Lizeanu.
Erau la rand, tremurand de nerabdare, piftia de porc si de curcan cu muraturi si felii de ou in aspic.
Apoi se facea o mica pauza, domnii vorbeau de afaceri, politica si curse de cai, iar doamnele despre moda, copii si actori.
Iarasi doamnele se ridicau de la masa, evacuau farfuriile si platourile folosite, ca sa apara cu alte bunatati: icre si pescarie.
Icre de Manciuria si Beluga (negre) si autohtonele icre de stiuca. Cu lamai frumos taiate, in spirale si la icrele negre se mai adauga unt de Sinaia si galbenus tare de ou. Paine prajita, de la cuptorul de pe Zece Mese.
Apoi urmau salau cu maioneza in sos alb de lamaie si somn la gratar. Se servea un vin alb sec, Feteasca.
Se mai facea o pauza, barbatii jucau table sau stos, iar doamnele isi scoteau pantofii inalti ca sa incalte papuci de blana, de la Brasov.
La un moment dat gazda intreba: "Mai baieti, dar voua nu va este foame?" Semn pentru aducerea celor trei sute treizeci si trei de sarmale. Cu mamaliguta facuta cu lapte din malai de moara de piatra si smantana tot de la olteni. La sarmale mai apareau pe masa si doua-trei feluri de mustar, hrean si alte mirodenii de dres gustul, dupa pofta. Cine voia putea lua, inaintea sarmalelor, o ciorbica de perisoare sau o supa de pui!
Apoi fara intrerupere, apareau fripturile de porc, curcan si vanat, cartofii prajiti pai, frantuzeste, muraturile de multe feluri, gogonele, castraveti, gogosari. Apoi mici bucatele de carnat, ficat, rinichi, sorici, lebar, caltabos, mititei, pomana porcului! Doua feluri de vin rosu, sec, Babeasca si Pietroasele.
Pentru copii se facea un meniu separat, cu piure si snitel vienez!
Cine voia, comanda o cafea, facuta neaparat din cafea braziliana de la "Armeanul". Doamnele preferau o ciocolata calda cu frisca atunci batuta!
Se mai sta si se mai discuta pret de la vreo ora, se puneau la cale logodne si incuscriri, calatorii si vacante. Undeva, in salonul mic, se auzea un patefon iar domnii invitau doamnele la dans!
Apoi incepeau sa fie aduse fructele si dulciurile, toate odata, ca sa aleaga omul si sa se sature numai vazandu-le! Portocale, mandarine, banane, ananasi, mere, pere si un... pepene!
Urmau cozonacii, imensi, parfumati, plini de nuca, stafide si de cacao. Rahat nu se punea pe atunci! Vinul se schimba cu dulcele Cotnari!
Fursecuri de multe feluri si marimi, prajituri facute numai in casa, cu gust fantastic, cum nu se mai fac, doua torturi, mereu doua. Un tort pentru Prunc si unul pentru Mama Lui, Fecioara Maria!
Apoi urma dansul, "konga" in toata casa, cadourile traznite pe care si le faceu unul altuia mesenii, jocuri de societate, glume, bancuri, pacaleli, "mima" etc. Oamenii chiar se distrau cat puteau si radeau in hohote! De Craciun nu se bea sampanie... doar de Revelion!
Pe la ora zece noaptea se aducea o a doua cafea, semn ca musafirii trebuie sa se cam duca pe la casele lor.
A doua zi, prin curier, dom' Pascale si conita Uta primeau cartile de vizita ale mesenilor cu cate o scrisoare de multumire in care se arata cat de bine s-au simtit...
Pe la ora 13, in ziua de Craciun, se strangeau musafirii: d'alde Malaxa, Asan si Predoleanu, boierii Serbanescu, Florescu si Stefanescu , generalul Petroff, avocatul Petrovicescu, ambasadorul X si consul Y.
Intai se servea domnilor care se asezau la masa uriasa de 24 de persoane, cu farfurii de portelan de Bavaria cu doua spade, albastre, incrucisate, si tacimuri de argint sterling, englezesti, se servea alune sarate si tuica de Valeni. Doamnele se invarteau pe la bucatarii, "isi pudrau nasul" iar copiii deschideau cadourile aflate sub Pomul de Craciun.
Apoi doamnele, vesele si foarte bine dispuse cu mastica de Chios - incepeau sa umple masa.
Oua umplute, cu o pasta al carui secret s-a pierdut, dar cred ca era pe baza de ficat de pasare, unele poate si cu ansoa, decorate cu frunzulite de patrunjel sau muraturi, rosii umplute cu branza de vaci de la olteni, mezeluri, neaparat salam de Sibiu, ghiudem, babic, kaizer, trei-patru feluri de branzeturi, cascavaluri, Camembert. Totul asezat pe platori mari de alpaca argintata! Masline naturale marinate, nu din cele negre. Se aduceau sticlele de tuica, neaparat de Valeni si Pitesti.
Apoi venea marea salata de beuf, facuta din maioneza pregatita in casa cu oua de la Sarulesti si cu un ulei special adus din Albania, nu, nu ulei de masline, altceva, dar nu se mai stie calitatea in ziua de astazi! Cu o cruce mare, rosie, din muraturi rosii, gogosari, peste maioneza stralucitoare.Paine alba si neagra, de pe Lizeanu.
Erau la rand, tremurand de nerabdare, piftia de porc si de curcan cu muraturi si felii de ou in aspic.
Apoi se facea o mica pauza, domnii vorbeau de afaceri, politica si curse de cai, iar doamnele despre moda, copii si actori.
Iarasi doamnele se ridicau de la masa, evacuau farfuriile si platourile folosite, ca sa apara cu alte bunatati: icre si pescarie.
Icre de Manciuria si Beluga (negre) si autohtonele icre de stiuca. Cu lamai frumos taiate, in spirale si la icrele negre se mai adauga unt de Sinaia si galbenus tare de ou. Paine prajita, de la cuptorul de pe Zece Mese.
Apoi urmau salau cu maioneza in sos alb de lamaie si somn la gratar. Se servea un vin alb sec, Feteasca.
Se mai facea o pauza, barbatii jucau table sau stos, iar doamnele isi scoteau pantofii inalti ca sa incalte papuci de blana, de la Brasov.
La un moment dat gazda intreba: "Mai baieti, dar voua nu va este foame?" Semn pentru aducerea celor trei sute treizeci si trei de sarmale. Cu mamaliguta facuta cu lapte din malai de moara de piatra si smantana tot de la olteni. La sarmale mai apareau pe masa si doua-trei feluri de mustar, hrean si alte mirodenii de dres gustul, dupa pofta. Cine voia putea lua, inaintea sarmalelor, o ciorbica de perisoare sau o supa de pui!
Apoi fara intrerupere, apareau fripturile de porc, curcan si vanat, cartofii prajiti pai, frantuzeste, muraturile de multe feluri, gogonele, castraveti, gogosari. Apoi mici bucatele de carnat, ficat, rinichi, sorici, lebar, caltabos, mititei, pomana porcului! Doua feluri de vin rosu, sec, Babeasca si Pietroasele.
Pentru copii se facea un meniu separat, cu piure si snitel vienez!
Cine voia, comanda o cafea, facuta neaparat din cafea braziliana de la "Armeanul". Doamnele preferau o ciocolata calda cu frisca atunci batuta!
Se mai sta si se mai discuta pret de la vreo ora, se puneau la cale logodne si incuscriri, calatorii si vacante. Undeva, in salonul mic, se auzea un patefon iar domnii invitau doamnele la dans!
Apoi incepeau sa fie aduse fructele si dulciurile, toate odata, ca sa aleaga omul si sa se sature numai vazandu-le! Portocale, mandarine, banane, ananasi, mere, pere si un... pepene!
Urmau cozonacii, imensi, parfumati, plini de nuca, stafide si de cacao. Rahat nu se punea pe atunci! Vinul se schimba cu dulcele Cotnari!
Fursecuri de multe feluri si marimi, prajituri facute numai in casa, cu gust fantastic, cum nu se mai fac, doua torturi, mereu doua. Un tort pentru Prunc si unul pentru Mama Lui, Fecioara Maria!
Apoi urma dansul, "konga" in toata casa, cadourile traznite pe care si le faceu unul altuia mesenii, jocuri de societate, glume, bancuri, pacaleli, "mima" etc. Oamenii chiar se distrau cat puteau si radeau in hohote! De Craciun nu se bea sampanie... doar de Revelion!
Pe la ora zece noaptea se aducea o a doua cafea, semn ca musafirii trebuie sa se cam duca pe la casele lor.
A doua zi, prin curier, dom' Pascale si conita Uta primeau cartile de vizita ale mesenilor cu cate o scrisoare de multumire in care se arata cat de bine s-au simtit...
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.