Din aceeasi categorie
|
Verdictul Istoriei -Generalul De Gaulle (UK 2003) 60 min 542 vizite - 0 comentarii adaugat de TUDOR |
||||||||||||||||||
|
Charles de Gaulle 1.429 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Paris eiberat de trupele americane in August 1944 798 vizite - 0 comentarii adaugat de TUDOR |
||||||||||||||||||
|
Charles de Gaulle 1969 - Un mare francez demis de popor 777 vizite - 0 comentarii adaugat de luca |
||||||||||||||||||
|
Romania in al II-lea Razboi mondial / Episod 3 1.919 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Imparatul Haile Selassieal Etiopiei in Romania 1.415 vizite - 0 comentarii adaugat de zorba |
||||||||||||||||||
|
De unde a primit Romania numele sau? 1.420 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Originea speciilor - Charles Darwin 1.047 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Romania in al II-lea Razboi mondial / Episod 13 1.539 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Romania si dictaturile ei - Nicolae Ceausescu 672 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Planurile lui Charles de Gaulle in Romania (1968)
| Adaugat de zorba | 12.07.2017 |  Adauga
la favorite |
1.655 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteIn perioada 14-18 mai 1968, Nicolae Ceausescu a trait primul mare triumf. Vizita generalului Charles de Gaulle insemna debutul intalnirilor sale cu mari personalitati. De Gaulle l-a decorat cu Marea Cruce a Legiunii de Onoare, cea mai inalta distinctie a statului francez.
Pentru de Gaulle a fost ultima calatorie de purtator al simbolurilor Frantei. Studentii baricadesera Cartierul Latin iar contestatiile tinerei generatii rabufnisera in marile citadele universitare.
Ziarele romanesti, in schimb, anuntau, in ajunul vizitei lui de Gaulle, o noua manifestare a grijii partidului fata de tanara generatie:legiferarea invatamantului general obligatoriu de zece ani.
Independenta in Europa
In pregatirile vizitei, de Gaulle si-a exprimat ambasadorului roman intentia de-a aborda public temele respectarii independentei in relatiile interstatale si „necesitatea dezvoltarii cooperarii internationale ca alternativa la solutia blocurilor militare".
L-a asigurat pe emisarul gazdelor ca, in convorbiri si discursuri, nu se va amesteca in treburile interne ale gazdelor.
Cu doi ani mai inainte, presedintele Frantei facuse o vizita la Moscova, iar in toamna lui 1967 o calatorie in Polonia. In discursul tinut la Varsovia, s-a declarat potrivnic al confruntarii celor doua mari blocuri militare care scindau planeta.
De la Atlantic pana in Urali sa fie promovata o politica de destindere, intelegere si cooperare, a fost apelul lui. In replica insa, Gomulka a vorbit despre beneficiile aduse Poloniei de alianta si prietenia cu URSS si RDG. Asadar, de Gaulle incerca si la Bucuresti sa gaseasca un partener in blocul estic pentru o politica de independenta a tarilor distantate de blocurile militare. Si, dupa cum dovedeste stenograma convorbirii cu Ceausescu din 14 mai 1968, la Bucuresti n-a primit un raspuns mult deosebit celui din Varsovia…
Contra imperialismului american
Dupa protocolul de la aeroport, bucurestenii i-au facut generalului o extraordinara primire. Cortegiul a parcurs drumul pana in centrul Capitalei aclamat de barbati, femei si copii cu flori si stegulete cu tricolorul roman si cel francez. O primire spontana, a fost impresia oaspetilor, romanii sarbatorind „vizita Frantei, in persoana generalului de Gaulle", si-a amintit Sanda Stolojan („Cu de Gaulle in Romania", Albatros, Bucuresti, 1994).
Dupa tipic, convorbirile au inceput cu expunerea oaspetului. Invocand sinceritatea asupra careia convenisera, de Gaulle a insistat asupra relatiilor cu Statele Unite ale Americii. Intre francezi si americani n-a fost niciodata razboi, spunea el. Franta i-a eliberat pe americani de sub stapanirea engleza, iar americanii i-au ajutat pe francezi in ambele razboaie mondiale. Intr-o oarecare masura si oarecum tardiv, a punctat. Dar:„Cu timpul si mai ales dupa cel de-al doilea razboi mondial, SUA a devenit o tara imperialista, atribuindu-si un oarecare caracter «mesianic», de aparare a unor principii si idealuri pe care le considera ca fiind singurele valabile. Ei considera ca politica lor se identifica cu adevarul si au convingerea ca tot ceea ce contrariaza ambitiile si pretentiile lor nu poate fi decat rau. Franta nu poate fi de acord cu aceasta politica. (…) SUA vor sa joace pretutindeni, fie ca este vorba de Africa, Asia sau America Latina, un rol de prim-plan care vine deseori in contradictie cu interesele tarilor din regiunile respective".
Contra politicii sovietice
La fel de categoric a fost de Gaulle si cu celalalt bloc:„Franta nu doreste ca tarile din rasaritul Europei sa se afle sub dependenta URSS, deoarece daca acest lucru s-ar intampla, nu ar putea fi realizat nici un echilibru pe continentul european. (…) Franta nu doreste ca Rusia sa-si mentina si sa-si dezvolte o preponderenta politica si militara asupra acestor tari".
Ceausescu a declinat insa imediat oferta implicita a trecerii in randul acelor state care, precum Franta, abandoneaza blocurile militare. A taiat imediat elanul si sperantele generalului. Regimurile socialiste din Estul Europei n-au aparut datorita prezentei trupelor sovietice, zice el. Ci „al dorintei profunde a popoarelor respective, necesitatii absolute de a se pune capat starii de inapoiere in care se aflau aceste tari".
Un astfel de regim ar fi imposibil de conceput in Franta sau Anglia, a replicat generalul. Mai degraba conciliant decat contradictoriu, intelegand ca-si facuse iluzii. Realiza acum ca Nicolae Ceausescu se pronunta impotriva blocurilor militare dar nu intentioneaza deloc sa iasa din cel sovietic. In beneficiul Frantei pe care-o slujea, mai ramaneau de pus la punct afacerile.
Cu slanina-ntreaga si cutitul uns
Insufletirea protagonistilor si entuziasmul romanilor s-au exhibat pe toata durata vizitei. Ceausescu era vizibil incordat de emotie si nedeprins inca sa tina liber discursuri. Isi scandeaza, cu foile de hartie in mana si pauze nepotrivite, discursul la mitingul din Craiova. „Ieuropa" suna ca-n gura unui bastinas de pe alte continente.
Dupa periplul prin tara, de Gaulle l-a invitat pe Maurer la Ambasada Frantei, confesandu-i-se asupra impresiei ce i-o facuse Ceausescu.
„Un taran mincinos", l-ar fi facut el, dupa marturia fostului premier. Nici Maurer n-a cerut detalii, nici oaspetele nu i-a oferit (Lavinia Betea, „Partea lor de adevar", Compania, Bucuresti, 2009).
Se intelege insa ca de Gaulle nu putea fi decat dezamagit in asteptari. In loc sa iasa din Tratatul de la Varsovia, Ceausescu prefera sa-si declare independenta din interiorul sau. Traia, adica, visul taranului cu slanina intreaga, dar cu cutitul uns. In locul liberalizarii depline, Ceausescu isi „orbea" interlocutorii cu teoria regimului comunist instalat prin vointa poporului.
Retrospectiv, convorbirea dintre de Gaulle si Ceausescu a fost o invitatie implicita de „intrare in Europa". Sansa refuzata de Ceausescu in apoteoticul an 1968. Dar dintre labele „ursului de la Rasarit", nici ceilalti tovarasi ai sai nu intrevedeau, atunci, o astfel de scapare.
Lenuta, debutanta in presa mondiala
Vizita lui de Gaulle in Romania marcheaza si biografia Elenei Ceausescu. A fost prima ei iesire la rampa internationala ca prima doamna a Romaniei. In programul aparte conceput pentru sotiile oaspetilor francezi, doamna Yvonne de Gaulle aparea insotita de sotia lui Maurice Couve de Murville, ministru de Externe al Frantei, si sotia lui Bernard Tricot, secretarul general al administratiei prezidentiale de la Elysee.
Stearsa si monosilabica
Elena Ceausescu se confrunta astfel, in lumina reflectoarelor presei mondiale, cu eleganta si spiritul francez. Examen ingreunat si de prezenta celorlalte sotii de demnitari romani obligate sa onoreze protocolul. Dupa imaginile inregistrate, nevasta lui Ceausescu isi stabilise deja look-ul ce-a consacrat-o:deux-pieces-uri in uniuri pastelate pe nuante care sa-i evidentieze prezenta pe fondul costumelor barbatesti.
Se coafa cu parul taiat drept, sub baza urechii, nuantindu-i culoarea naturala in castaniu stralucitor. O (inca) tanara savanta cu responsabilitati in cercetarea chimiei, stiinta viitorului, e reprezentarea spre care aspira, deocamdata.
In jurnalul calatoriei din 1968, publicat dupa moartea lui Ceausescu, Sanda Stolojan care facuse oficii de traducator pentru presedintele francez, o descrie pe debutanta Lenuta ca pe-o figura „stearsa". Imbracata intr-un taior verde, nemachiata si conversand monosilabic, i s-a parut eclipsata total de sotia lui Maurer.
Frantuzoaice prost imbracate
Nici Lenuta Ceausescu nu s-a aratat insa impresionata de frantuzoaice. A masurat oamenii, toata viata, ca si sotul ei, prin defectele lor. Prin comparatie, etalandu-si calitatile, ieseau ei bine totdeauna. Astea, frantuzoaicele, va spune cu dispret de experta in polimeri, se imbraca in tergal ieftin.
Barfa e insa universala! Dupa ce consemneaza incalcarea bunelor maniere de Ceausescu care-si rezema tacamurile pe marginea farfuriei intre inghitituri, Sanda Stolojan reia rautatile pariziene. Circula prin Paris, cica, zvonul ca pana nu demult, dupa „moda taraneasca", sotii Ceausescu dormeau amandoi in aceeasi camera, in doua paturi, cu toti copiii:intr-unul, el cu baietii, in celalalt, mama cu fata.
Prima intrevedere Maurer-de Gaulle
In constiinta publica mondiala, presedintele Frantei era „marele de Gaulle".
Lider al Rezistentei, sef al Guvernului provizoriu francez, prim-ministru, iar, din 1959, presedintele Frantei, tintea, prin politica lui, sa redea Parisului aura de capitala a spiritului european. In timpul mandatului sau de presedinte, Franta a renuntat la colonii, s-a retras din NATO si a antamat relatii speciale cu URSS si China. De Gaulle impresiona si prin calitati personale deosebite. Isi domina partenerii prin inaltime, prestanta tinutei militare si semnele cicatrizate din bataliile primei conflagratii mondiale. Carisma, talentul oratoric, prodigioasa memorie si inteligenta relationala configurau portretul acestui „om special", dupa cum l-a caracterizat si Maurer.
Dupa prima lor intalnire, premierul Maurer l-a descris pe de Gaulle lui Dej si celorlalti membri ai Biroului Politic in termeni paradoxali. L-a caracterizat ca „un aristocrat de cea mai buna traditie aristocratica", in acelasi timp un mare burghez, el si familia sa fiind actionari in toata marea industrie franceza. De Gaulle e-un demnitar de mare politete insa foarte distant. Care conducea, efectiv, toata politica Frantei.
Acea intrevedere dintre Maurer si de Gaulle, consumata in vara anului 1964, la initiativa presedintelui, a fost borna vizitei sale in Romania din mai 1968. Fusese programata pentru iunie 1967. S-a amanat din cauza „Razboiului de sase zile", conflict izbuncit intre Israel, pe de o parte, si statele arabe Egipt, Iordania si Siria, pe de alta. Politica Romaniei atragea atunci in cea mai mare masura atentia unuia ca de Gaulle.
Luasera amploare si relatiile dintre cele doua tari, cu istoric flatant pentru francezi, prin afacerile bune si schimburile culturale incheiate dupa ridicarea relatiilor diplomatice la rang de ambasada, in 1963. Pana la sfarsitul vietii sale, Maurer a apreciat intalnirea cu de Gaulle ca momentul cel mai bun din lunga-i cariera. Si Maurer facuse generalului impresie buna.
Conform stenogramei discutiilor dintre cei doi, Maurer vorbise pe placul gazdei si despre chestiuni sensibile. Ruptura dintre Rusia si China schimbase ordinea lucrurilor, a declarat romanul. Si daca n-ar fi existat aceasta, el, Maurer, nu s-ar fi aflat in fata presedintelui Frantei. Dar, spune el raspunzand altei intrebari, a trebuit ca inaintea calatoriei occidentale sa viziteze Moscova ca sa elimine banuielile. Anumite cercuri sovietice insinuasera ca vizita delegatiei economice romanesti la Paris are ca substrat promovarea unui „limbaj ostil Rusiei".
Pentru de Gaulle a fost ultima calatorie de purtator al simbolurilor Frantei. Studentii baricadesera Cartierul Latin iar contestatiile tinerei generatii rabufnisera in marile citadele universitare.
Ziarele romanesti, in schimb, anuntau, in ajunul vizitei lui de Gaulle, o noua manifestare a grijii partidului fata de tanara generatie:legiferarea invatamantului general obligatoriu de zece ani.
Independenta in Europa
In pregatirile vizitei, de Gaulle si-a exprimat ambasadorului roman intentia de-a aborda public temele respectarii independentei in relatiile interstatale si „necesitatea dezvoltarii cooperarii internationale ca alternativa la solutia blocurilor militare".
L-a asigurat pe emisarul gazdelor ca, in convorbiri si discursuri, nu se va amesteca in treburile interne ale gazdelor.
Cu doi ani mai inainte, presedintele Frantei facuse o vizita la Moscova, iar in toamna lui 1967 o calatorie in Polonia. In discursul tinut la Varsovia, s-a declarat potrivnic al confruntarii celor doua mari blocuri militare care scindau planeta.
De la Atlantic pana in Urali sa fie promovata o politica de destindere, intelegere si cooperare, a fost apelul lui. In replica insa, Gomulka a vorbit despre beneficiile aduse Poloniei de alianta si prietenia cu URSS si RDG. Asadar, de Gaulle incerca si la Bucuresti sa gaseasca un partener in blocul estic pentru o politica de independenta a tarilor distantate de blocurile militare. Si, dupa cum dovedeste stenograma convorbirii cu Ceausescu din 14 mai 1968, la Bucuresti n-a primit un raspuns mult deosebit celui din Varsovia…
Contra imperialismului american
Dupa protocolul de la aeroport, bucurestenii i-au facut generalului o extraordinara primire. Cortegiul a parcurs drumul pana in centrul Capitalei aclamat de barbati, femei si copii cu flori si stegulete cu tricolorul roman si cel francez. O primire spontana, a fost impresia oaspetilor, romanii sarbatorind „vizita Frantei, in persoana generalului de Gaulle", si-a amintit Sanda Stolojan („Cu de Gaulle in Romania", Albatros, Bucuresti, 1994).
Dupa tipic, convorbirile au inceput cu expunerea oaspetului. Invocand sinceritatea asupra careia convenisera, de Gaulle a insistat asupra relatiilor cu Statele Unite ale Americii. Intre francezi si americani n-a fost niciodata razboi, spunea el. Franta i-a eliberat pe americani de sub stapanirea engleza, iar americanii i-au ajutat pe francezi in ambele razboaie mondiale. Intr-o oarecare masura si oarecum tardiv, a punctat. Dar:„Cu timpul si mai ales dupa cel de-al doilea razboi mondial, SUA a devenit o tara imperialista, atribuindu-si un oarecare caracter «mesianic», de aparare a unor principii si idealuri pe care le considera ca fiind singurele valabile. Ei considera ca politica lor se identifica cu adevarul si au convingerea ca tot ceea ce contrariaza ambitiile si pretentiile lor nu poate fi decat rau. Franta nu poate fi de acord cu aceasta politica. (…) SUA vor sa joace pretutindeni, fie ca este vorba de Africa, Asia sau America Latina, un rol de prim-plan care vine deseori in contradictie cu interesele tarilor din regiunile respective".
Contra politicii sovietice
La fel de categoric a fost de Gaulle si cu celalalt bloc:„Franta nu doreste ca tarile din rasaritul Europei sa se afle sub dependenta URSS, deoarece daca acest lucru s-ar intampla, nu ar putea fi realizat nici un echilibru pe continentul european. (…) Franta nu doreste ca Rusia sa-si mentina si sa-si dezvolte o preponderenta politica si militara asupra acestor tari".
Ceausescu a declinat insa imediat oferta implicita a trecerii in randul acelor state care, precum Franta, abandoneaza blocurile militare. A taiat imediat elanul si sperantele generalului. Regimurile socialiste din Estul Europei n-au aparut datorita prezentei trupelor sovietice, zice el. Ci „al dorintei profunde a popoarelor respective, necesitatii absolute de a se pune capat starii de inapoiere in care se aflau aceste tari".
Un astfel de regim ar fi imposibil de conceput in Franta sau Anglia, a replicat generalul. Mai degraba conciliant decat contradictoriu, intelegand ca-si facuse iluzii. Realiza acum ca Nicolae Ceausescu se pronunta impotriva blocurilor militare dar nu intentioneaza deloc sa iasa din cel sovietic. In beneficiul Frantei pe care-o slujea, mai ramaneau de pus la punct afacerile.
Cu slanina-ntreaga si cutitul uns
Insufletirea protagonistilor si entuziasmul romanilor s-au exhibat pe toata durata vizitei. Ceausescu era vizibil incordat de emotie si nedeprins inca sa tina liber discursuri. Isi scandeaza, cu foile de hartie in mana si pauze nepotrivite, discursul la mitingul din Craiova. „Ieuropa" suna ca-n gura unui bastinas de pe alte continente.
Dupa periplul prin tara, de Gaulle l-a invitat pe Maurer la Ambasada Frantei, confesandu-i-se asupra impresiei ce i-o facuse Ceausescu.
„Un taran mincinos", l-ar fi facut el, dupa marturia fostului premier. Nici Maurer n-a cerut detalii, nici oaspetele nu i-a oferit (Lavinia Betea, „Partea lor de adevar", Compania, Bucuresti, 2009).
Se intelege insa ca de Gaulle nu putea fi decat dezamagit in asteptari. In loc sa iasa din Tratatul de la Varsovia, Ceausescu prefera sa-si declare independenta din interiorul sau. Traia, adica, visul taranului cu slanina intreaga, dar cu cutitul uns. In locul liberalizarii depline, Ceausescu isi „orbea" interlocutorii cu teoria regimului comunist instalat prin vointa poporului.
Retrospectiv, convorbirea dintre de Gaulle si Ceausescu a fost o invitatie implicita de „intrare in Europa". Sansa refuzata de Ceausescu in apoteoticul an 1968. Dar dintre labele „ursului de la Rasarit", nici ceilalti tovarasi ai sai nu intrevedeau, atunci, o astfel de scapare.
Lenuta, debutanta in presa mondiala
Vizita lui de Gaulle in Romania marcheaza si biografia Elenei Ceausescu. A fost prima ei iesire la rampa internationala ca prima doamna a Romaniei. In programul aparte conceput pentru sotiile oaspetilor francezi, doamna Yvonne de Gaulle aparea insotita de sotia lui Maurice Couve de Murville, ministru de Externe al Frantei, si sotia lui Bernard Tricot, secretarul general al administratiei prezidentiale de la Elysee.
Stearsa si monosilabica
Elena Ceausescu se confrunta astfel, in lumina reflectoarelor presei mondiale, cu eleganta si spiritul francez. Examen ingreunat si de prezenta celorlalte sotii de demnitari romani obligate sa onoreze protocolul. Dupa imaginile inregistrate, nevasta lui Ceausescu isi stabilise deja look-ul ce-a consacrat-o:deux-pieces-uri in uniuri pastelate pe nuante care sa-i evidentieze prezenta pe fondul costumelor barbatesti.
Se coafa cu parul taiat drept, sub baza urechii, nuantindu-i culoarea naturala in castaniu stralucitor. O (inca) tanara savanta cu responsabilitati in cercetarea chimiei, stiinta viitorului, e reprezentarea spre care aspira, deocamdata.
In jurnalul calatoriei din 1968, publicat dupa moartea lui Ceausescu, Sanda Stolojan care facuse oficii de traducator pentru presedintele francez, o descrie pe debutanta Lenuta ca pe-o figura „stearsa". Imbracata intr-un taior verde, nemachiata si conversand monosilabic, i s-a parut eclipsata total de sotia lui Maurer.
Frantuzoaice prost imbracate
Nici Lenuta Ceausescu nu s-a aratat insa impresionata de frantuzoaice. A masurat oamenii, toata viata, ca si sotul ei, prin defectele lor. Prin comparatie, etalandu-si calitatile, ieseau ei bine totdeauna. Astea, frantuzoaicele, va spune cu dispret de experta in polimeri, se imbraca in tergal ieftin.
Barfa e insa universala! Dupa ce consemneaza incalcarea bunelor maniere de Ceausescu care-si rezema tacamurile pe marginea farfuriei intre inghitituri, Sanda Stolojan reia rautatile pariziene. Circula prin Paris, cica, zvonul ca pana nu demult, dupa „moda taraneasca", sotii Ceausescu dormeau amandoi in aceeasi camera, in doua paturi, cu toti copiii:intr-unul, el cu baietii, in celalalt, mama cu fata.
Prima intrevedere Maurer-de Gaulle
In constiinta publica mondiala, presedintele Frantei era „marele de Gaulle".
Lider al Rezistentei, sef al Guvernului provizoriu francez, prim-ministru, iar, din 1959, presedintele Frantei, tintea, prin politica lui, sa redea Parisului aura de capitala a spiritului european. In timpul mandatului sau de presedinte, Franta a renuntat la colonii, s-a retras din NATO si a antamat relatii speciale cu URSS si China. De Gaulle impresiona si prin calitati personale deosebite. Isi domina partenerii prin inaltime, prestanta tinutei militare si semnele cicatrizate din bataliile primei conflagratii mondiale. Carisma, talentul oratoric, prodigioasa memorie si inteligenta relationala configurau portretul acestui „om special", dupa cum l-a caracterizat si Maurer.
Dupa prima lor intalnire, premierul Maurer l-a descris pe de Gaulle lui Dej si celorlalti membri ai Biroului Politic in termeni paradoxali. L-a caracterizat ca „un aristocrat de cea mai buna traditie aristocratica", in acelasi timp un mare burghez, el si familia sa fiind actionari in toata marea industrie franceza. De Gaulle e-un demnitar de mare politete insa foarte distant. Care conducea, efectiv, toata politica Frantei.
Acea intrevedere dintre Maurer si de Gaulle, consumata in vara anului 1964, la initiativa presedintelui, a fost borna vizitei sale in Romania din mai 1968. Fusese programata pentru iunie 1967. S-a amanat din cauza „Razboiului de sase zile", conflict izbuncit intre Israel, pe de o parte, si statele arabe Egipt, Iordania si Siria, pe de alta. Politica Romaniei atragea atunci in cea mai mare masura atentia unuia ca de Gaulle.
Luasera amploare si relatiile dintre cele doua tari, cu istoric flatant pentru francezi, prin afacerile bune si schimburile culturale incheiate dupa ridicarea relatiilor diplomatice la rang de ambasada, in 1963. Pana la sfarsitul vietii sale, Maurer a apreciat intalnirea cu de Gaulle ca momentul cel mai bun din lunga-i cariera. Si Maurer facuse generalului impresie buna.
Conform stenogramei discutiilor dintre cei doi, Maurer vorbise pe placul gazdei si despre chestiuni sensibile. Ruptura dintre Rusia si China schimbase ordinea lucrurilor, a declarat romanul. Si daca n-ar fi existat aceasta, el, Maurer, nu s-ar fi aflat in fata presedintelui Frantei. Dar, spune el raspunzand altei intrebari, a trebuit ca inaintea calatoriei occidentale sa viziteze Moscova ca sa elimine banuielile. Anumite cercuri sovietice insinuasera ca vizita delegatiei economice romanesti la Paris are ca substrat promovarea unui „limbaj ostil Rusiei".
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.