Din aceeasi categorie
|
Adevaruri despre trecut: Repartitia, dragostea mea 906 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Adevaruri despre trecut: Cum a fost faurit „omul nou" 798 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Adevaruri despre trecut: strada Kent 786 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Adevaruri despre trecut - Ciorba rece, bere calda 546 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Povestea celor care au construit Transfagarasanul 943 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Divortul in comunism si povestea echipei Rapid 212 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Adevaruri despre trecut: Fitele epocii de aur 858 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Marile zapezi 1.021 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Adevaruri despre trecut: Iubirea la oras. 602 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Adevaruri despre trecut: Hei rup 740 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
7 adevaruri ascunse despre Roma Antica
| Adaugat de Cozana | 14.02.2019 |  Adauga
la favorite |
344 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favorite7 adevaruri ascunse despre Roma Antica, pe care nu le gasesti in manuale
Roma Antica a fost o forta civilizatoare si o societate ideala pentru dezvoltarea artelor, filosofiei si stiintei. Romanii erau constructori excelenti, iar armata lor neinfricata era temuta de orice adversar.
Toate aceste lucruri le-am invatat cu totii la scoala si nu mai sunt un secret pentru nimeni. Exista, insa, o multime de alte lucruri despre viata de zi cu zi din Roma Antica pe care profesorii nu ni le-au povestit la scoala. Iata cateva dintre ele.
1. Romanii beau sangele gladiatorilor morti
Intre secolele I si al IV-lea, romanii obisnuiau sa bea sangele gladiatorilor ucisi deoarece credeau ca le da forta si vitalitate. Mai multi autori romani descriu cum, dupa lupte, sangele gladiatorilor era colectat, iar apoi vandut ca medicament.
Cel mai probabil, credinta ca sangele are proprietati sacre si binefacatoare isi are originile in civilizatia etrusca. Desi influenta acestei credinte s-a diminuat in timpul Republicii, utilizarea sangelui gladiatorilor a continuat timp de mai multe secole.
Dupa interzicerea luptelor intre gladiatori, in jurul anului 400 e.n., unii romani s-au „reorientat", continuand sa bea sangele persoanelor decapitate.
2. Romanii nu mureau tineri
Oficial, speranta medie de viata in Roma antica era de 35 de ani. Asadar, conform acestei statistici, am putea afirma ca romanii care atingeau varsta de 35 de ani erau considerati batrani.
Ei bine, nu este asa. Calculul sperantei medii de viata este influentat de doi factori majori: numarul mare de femei care mureau la nastere si mortalitatea infantila.
Aceasta era o problema grava in Roma Antica, pntru ca aproape jumatate dintre copii mureau inainte sa atinga varsta de 10 ani. Dar, daca treceau de aceasta varsta, romanii traiau pana la 60-70 de ani.
3. Masurarea timpului era relativa
Roma Antica a fost o forta civilizatoare si o societate ideala pentru dezvoltarea artelor, filosofiei si stiintei. Romanii erau constructori excelenti, iar armata lor neinfricata era temuta de orice adversar.
Toate aceste lucruri le-am invatat cu totii la scoala si nu mai sunt un secret pentru nimeni. Exista, insa, o multime de alte lucruri despre viata de zi cu zi din Roma Antica pe care profesorii nu ni le-au povestit la scoala. Iata cateva dintre ele.
1. Romanii beau sangele gladiatorilor morti
Intre secolele I si al IV-lea, romanii obisnuiau sa bea sangele gladiatorilor ucisi deoarece credeau ca le da forta si vitalitate. Mai multi autori romani descriu cum, dupa lupte, sangele gladiatorilor era colectat, iar apoi vandut ca medicament.
Cel mai probabil, credinta ca sangele are proprietati sacre si binefacatoare isi are originile in civilizatia etrusca. Desi influenta acestei credinte s-a diminuat in timpul Republicii, utilizarea sangelui gladiatorilor a continuat timp de mai multe secole.
Dupa interzicerea luptelor intre gladiatori, in jurul anului 400 e.n., unii romani s-au „reorientat", continuand sa bea sangele persoanelor decapitate.
2. Romanii nu mureau tineri
Oficial, speranta medie de viata in Roma antica era de 35 de ani. Asadar, conform acestei statistici, am putea afirma ca romanii care atingeau varsta de 35 de ani erau considerati batrani.
Ei bine, nu este asa. Calculul sperantei medii de viata este influentat de doi factori majori: numarul mare de femei care mureau la nastere si mortalitatea infantila.
Aceasta era o problema grava in Roma Antica, pntru ca aproape jumatate dintre copii mureau inainte sa atinga varsta de 10 ani. Dar, daca treceau de aceasta varsta, romanii traiau pana la 60-70 de ani.
3. Masurarea timpului era relativa
In Roma Antica, o ora putea dura pana la 75 de minute in timpul verii si pana la 44 de minute in timpul iernii, deoarece romanii se bazau pe Soare.
Ziua era impartita in doua parti de cate 12 ore: prima incepea la rasarit, iar cea de-a doua la apus. Intrucat lungimile zilei era diferite vara si iarna, durata unei ore era intr-o continua schimbare.
4. Dentistii erau la mare cautare
Romanii isi ingrijeau dintii, asa ca dentistii erau foarte cautati. De altfel, arheologii au descoperit multe dovezi ale faptului ca romanii mergeau la dentist. Pintre acestea, o mandibula de femeie, pe care fusese montata o proteza.
Istoricii cred ca dintii falsi si protezele indica faptul ca proprietarul lor era o persoana de rang inalt, pentru ca doar cei bogati isi puteau permite astfel de interventii.
5. Ingerarea de otrava era o traditie
La inceputului secolului I e.n., imparatii romani au pus bazele unei practici neobisnuite. Pentru a se apara de dusmani si pentru a-si spori imunitatea, imparatii obisnuiau sa ia doze mici de otrava in fiecare zi.
Aceasta practica se numeste mitridatizare, dupa Mitridates al VI-lea, conducatorul regatului Pontus, primul care a incercat metoda.
6. Femeile isi vopseau parul
Femeile romane isi vopseau parul frecvent, iar din aceasta cauza multe dintre ele aveau firele slabe. Scriitorul Tertulian relateaza ca, de multe ori, femeile isi ardeau pielea capului din cauza vopselei.
Cel mai des, femeile romane foloseau henna, o vopsea temporara, dar si diverse amestecuri bizare de substante. De exemplu, unele femei isi aplicau pe timpul noptii o pasta din ierburi, rame si excremente de porumbel.
Scopul era sa-si deschide culoarea parului. Pliniu cel Batran sugereaza ca, pentru a obtine un par negru ca abanosul, era folosit un amestec din lipitori lasate la putrezit in vin timp de 40 de zile.
De asemenea, sofranul era folosit pentru obtinerea blondului.
7. Liderii militari din Roma Antica nu luptau
Desi numeroase opere de arta ii infatiseza pe generalii romani luptand alaturi de soldatii lor, in mod normal ei nu luptau. Rolul lor era acela de a superviza batalia si de a da ordine trupelor.
Daca infrangerea era iminenta, conducatorul armatei trebuia fie sa se sinucida, fie sa se asigure ca va fi ucis de dusman. De altfel, imparatul Maximin Tracul (235 e.n. -328 e.n.) a fost primul imparat care a luptat alaturi de trupele sale.
Roma Antica a fost o forta civilizatoare si o societate ideala pentru dezvoltarea artelor, filosofiei si stiintei. Romanii erau constructori excelenti, iar armata lor neinfricata era temuta de orice adversar.
Toate aceste lucruri le-am invatat cu totii la scoala si nu mai sunt un secret pentru nimeni. Exista, insa, o multime de alte lucruri despre viata de zi cu zi din Roma Antica pe care profesorii nu ni le-au povestit la scoala. Iata cateva dintre ele.
1. Romanii beau sangele gladiatorilor morti
Intre secolele I si al IV-lea, romanii obisnuiau sa bea sangele gladiatorilor ucisi deoarece credeau ca le da forta si vitalitate. Mai multi autori romani descriu cum, dupa lupte, sangele gladiatorilor era colectat, iar apoi vandut ca medicament.
Cel mai probabil, credinta ca sangele are proprietati sacre si binefacatoare isi are originile in civilizatia etrusca. Desi influenta acestei credinte s-a diminuat in timpul Republicii, utilizarea sangelui gladiatorilor a continuat timp de mai multe secole.
Dupa interzicerea luptelor intre gladiatori, in jurul anului 400 e.n., unii romani s-au „reorientat", continuand sa bea sangele persoanelor decapitate.
2. Romanii nu mureau tineri
Oficial, speranta medie de viata in Roma antica era de 35 de ani. Asadar, conform acestei statistici, am putea afirma ca romanii care atingeau varsta de 35 de ani erau considerati batrani.
Ei bine, nu este asa. Calculul sperantei medii de viata este influentat de doi factori majori: numarul mare de femei care mureau la nastere si mortalitatea infantila.
Aceasta era o problema grava in Roma Antica, pntru ca aproape jumatate dintre copii mureau inainte sa atinga varsta de 10 ani. Dar, daca treceau de aceasta varsta, romanii traiau pana la 60-70 de ani.
3. Masurarea timpului era relativa
Roma Antica a fost o forta civilizatoare si o societate ideala pentru dezvoltarea artelor, filosofiei si stiintei. Romanii erau constructori excelenti, iar armata lor neinfricata era temuta de orice adversar.
Toate aceste lucruri le-am invatat cu totii la scoala si nu mai sunt un secret pentru nimeni. Exista, insa, o multime de alte lucruri despre viata de zi cu zi din Roma Antica pe care profesorii nu ni le-au povestit la scoala. Iata cateva dintre ele.
1. Romanii beau sangele gladiatorilor morti
Intre secolele I si al IV-lea, romanii obisnuiau sa bea sangele gladiatorilor ucisi deoarece credeau ca le da forta si vitalitate. Mai multi autori romani descriu cum, dupa lupte, sangele gladiatorilor era colectat, iar apoi vandut ca medicament.
Cel mai probabil, credinta ca sangele are proprietati sacre si binefacatoare isi are originile in civilizatia etrusca. Desi influenta acestei credinte s-a diminuat in timpul Republicii, utilizarea sangelui gladiatorilor a continuat timp de mai multe secole.
Dupa interzicerea luptelor intre gladiatori, in jurul anului 400 e.n., unii romani s-au „reorientat", continuand sa bea sangele persoanelor decapitate.
2. Romanii nu mureau tineri
Oficial, speranta medie de viata in Roma antica era de 35 de ani. Asadar, conform acestei statistici, am putea afirma ca romanii care atingeau varsta de 35 de ani erau considerati batrani.
Ei bine, nu este asa. Calculul sperantei medii de viata este influentat de doi factori majori: numarul mare de femei care mureau la nastere si mortalitatea infantila.
Aceasta era o problema grava in Roma Antica, pntru ca aproape jumatate dintre copii mureau inainte sa atinga varsta de 10 ani. Dar, daca treceau de aceasta varsta, romanii traiau pana la 60-70 de ani.
3. Masurarea timpului era relativa
In Roma Antica, o ora putea dura pana la 75 de minute in timpul verii si pana la 44 de minute in timpul iernii, deoarece romanii se bazau pe Soare.
Ziua era impartita in doua parti de cate 12 ore: prima incepea la rasarit, iar cea de-a doua la apus. Intrucat lungimile zilei era diferite vara si iarna, durata unei ore era intr-o continua schimbare.
4. Dentistii erau la mare cautare
Romanii isi ingrijeau dintii, asa ca dentistii erau foarte cautati. De altfel, arheologii au descoperit multe dovezi ale faptului ca romanii mergeau la dentist. Pintre acestea, o mandibula de femeie, pe care fusese montata o proteza.
Istoricii cred ca dintii falsi si protezele indica faptul ca proprietarul lor era o persoana de rang inalt, pentru ca doar cei bogati isi puteau permite astfel de interventii.
5. Ingerarea de otrava era o traditie
La inceputului secolului I e.n., imparatii romani au pus bazele unei practici neobisnuite. Pentru a se apara de dusmani si pentru a-si spori imunitatea, imparatii obisnuiau sa ia doze mici de otrava in fiecare zi.
Aceasta practica se numeste mitridatizare, dupa Mitridates al VI-lea, conducatorul regatului Pontus, primul care a incercat metoda.
6. Femeile isi vopseau parul
Femeile romane isi vopseau parul frecvent, iar din aceasta cauza multe dintre ele aveau firele slabe. Scriitorul Tertulian relateaza ca, de multe ori, femeile isi ardeau pielea capului din cauza vopselei.
Cel mai des, femeile romane foloseau henna, o vopsea temporara, dar si diverse amestecuri bizare de substante. De exemplu, unele femei isi aplicau pe timpul noptii o pasta din ierburi, rame si excremente de porumbel.
Scopul era sa-si deschide culoarea parului. Pliniu cel Batran sugereaza ca, pentru a obtine un par negru ca abanosul, era folosit un amestec din lipitori lasate la putrezit in vin timp de 40 de zile.
De asemenea, sofranul era folosit pentru obtinerea blondului.
7. Liderii militari din Roma Antica nu luptau
Desi numeroase opere de arta ii infatiseza pe generalii romani luptand alaturi de soldatii lor, in mod normal ei nu luptau. Rolul lor era acela de a superviza batalia si de a da ordine trupelor.
Daca infrangerea era iminenta, conducatorul armatei trebuia fie sa se sinucida, fie sa se asigure ca va fi ucis de dusman. De altfel, imparatul Maximin Tracul (235 e.n. -328 e.n.) a fost primul imparat care a luptat alaturi de trupele sale.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.