Cauta:   

 

 
Din aceeasi categorie

 
  Victor Gabriel Gilbert
548 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Jean Gabriel Domergue
543 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Charles Edouard Delort
1.237 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Frederick Ashton
419 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Giovanni Cimabue pictor(Florenta, 1240 - 1302)
1.158 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Muzeul Theodor Pallady - Casa Melik
1.102 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Luis de Camões
900 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Ferdinand Victor Eugene Delacroix,
786 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Therese Schwartze (1851-1918)
185 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Camille Pissarro
521 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
 
recomandam

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

 
 
AnuntulVideo >> Cultura >> Arta
 

 

Dante Gabriel Rossetti

 
 
 
 
 
Adaugat de Cozana 12.03.2021  Adauga la favorite 470 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )
   
 
Dante Gabriel Rossetti (n. 12 mai, 1828, Londra - d. 9 aprilie 1882, Birchington-on-Sea, Kent) a fost un pictor si poet englez, fondator si repezentant de seama al miscarii artistice cunoscute sub numele de "confreria prerafaelitilor".


La botez a primit numele de Gabriel Charles Dante, mai tarziu adopta numele de Dante Gabriel pentru a sublinia interesul sau pentru poezie. Un supranume mai putin cunoscut, Octavian Nitu, este capatat de Dante odata cu infiintarea grupului de artisti "Altoiul Cultural". Frate al poetesei Christina Rossetti si al criticului literar William Michael Rossetti, se dedica inca din frageda tinerete literaturii, in special poeziei si urmeaza King's College School, pe care insa o abandoneaza dupa patru ani.

Interesul sau pentru arta medievala italiana il determina sa se dedice picturii si urmeaza cursurile Academiei de Desen sub indrumarea lui Henry Sass, unde devine prietenul lui William Holman Hunt, apoi isi continua studiile cu pictorul Ford Madox Brown.

Impreuna cu John Everett Millais si William Holman Hunt participa la infintarea cercului prerafaelit, refuzand reproducerea mecanica a operelor manieristilor care i-au succedat lui Rafael si Michelangelo. Expune primele sale tablouri in 1849 la expozitia londoneza "Free Exhibition". Critica ii este la inceput favorabila. Intreprinde impreuna cu Hunt o calatorie in Franta si Belgia. Viziteaza Louvre-ul si admira lucrarile lui Giorgione, Leonardo da Vinci si Tiziano. In Franta il descopera pe Ingres. In Belgia ii starnesc admiratia Van Eyck si Memling.



Beata Beatrix, 1863 - Tate Gallery, Londra
Dupa intoarcerea la Londra, Rossetti o intalneste pe Elisabeth Siddal, care ii devine model si pe care dupa zece ani o ia de sotie. Tablourile realizate in 1950 sunt atacate cu inversunare de critici, de aceea Rossetti se hotaraste sa nu mai expuna. Timp de aproape zece ani, executa desene si tablouri mai mici, inspirate din operele lui Dante, Shakespeare si "Legenda Regelui Arthur". Pictorul isi vinde lucrarile prietenilor sai, in primul rand lui John Ruskin, care ii devine prieten si protector.

Catre anul 1860, Rossetti este singurul care continua sa sustina idealurile miscarii prerafaelite. In 1855 incepe sa predea la Working Men's College, frecventat si de Edward Burne-Jones. In 1859 se intoarce la pictura in ulei si executa o serie de portrete de femei, portrete care devin sinonime ale stilului prerafaelit.

La 2 mai 1861, Elisabeth naste un copil mort, iar in februarie 1862 moare si ea, dupa ce luase o doza prea puternica de laudanum. In amintirea ei Rossetti picteaza tabloul Beata Beatrix (1863). In acelasi an, artistul pleaca la Paris pentru a vizita marea expozitie retrospectiva a lui Delacroix. Acolo se intalneste cu Edouard Manet.

Din acest moment Rossetti ia parte la numeroase expozitii, dar ince pe sa sufere de ochi. In iunie 1972, afectat de o stare depresiva, Rossetti incearca sa se sinucida. In decembrie 1881 paralizeaza partial in urma unui atac cerebral. Moare la 9 aprilie 1882.

In 1850, cand tabloul Ecce Ancilla Domini ("Buna Vestire") al lui Rossetti este prezentat publicului londonez, opera declanseaza atacuri vehemente ale criticii impotriva intregii miscari prerafaelite. In acest tablou regasim semne ale influentei maestrilor renasterii italiene timpurii (Giotto, Botticelli), ca si a pictorilor flamanzi din secolul al XV-lea, in special a lui Van Eyck. Rossetti prezinta o interpretare proprie a "Bunei Vestiri", Fecioara Maria apare inspaimantata, in timp ce arhanghelul Gavril este redat cu acurateta realista. Crinul si draperia albastra pe fondul alb al tabloului concura la reprezentarea simbolica a temei abordate.

Rossetti picteaza tabloul Beata Beatrix in 1863, omagiu adus sotiei sale, Elisabeth Siddal, decedata in urma unei supradoze de laudanum. Tema provine din "Vita nuova" a lui Dante. Cu acest tablou artistul inaugureaza un stil nou. El renunta la contururile precise ale perioadei sale de inceput si adopta factura sugestiva, care este mai schematica si mai puternic decorativa.

Panza Monna Vanna (1866) reprezinta o insumare a idealului frumusetii venetiene, lucrarea fiind una dintre cele mai ilustrative exemple ale acestei schimbari de stil.

Intre 1871 si 1877, Rossetti lucreaza la opt tablouri diferite cu aceeasi tema: mitica Proserpina, fiica zeitei Ceres, rapita de Pluton ca sa fie regina infernului,dar a primit permisiunea ca o jumatate de an sa traiasca pe Pamant. Prin acest mit, Rossetti face aluzie la propria aventura de dragoste cu Jane Burden, sotia lui William Morris. Asemenea Proserpinei, si Jane este, intr-o anumita masura, prizoniera casniciei sale si poate evada doar pentru scurt timp pentru a se intalni cu iubitul ei, care ii ofera posibilitatea sa iasa la lumina.


 

Semnaleaza o problema

 

* Nota: Filmele cu / fara subtitrare sunt preluate din youtube.com
  Introdu codul din imagine

Trimite

 
 
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.