Din aceeasi categorie
|
Reteta de rahat turcesc 410 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum se face vinul de casa 1.204 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cordon bleu 3.154 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria whisky-ului scotian 1.939 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istora coniacului 3.259 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Risotto cu somon afumat - 1.889 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria sampaniei 2.715 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Retete de chec 2.901 vizite - 0 comentarii adaugat de piata |
||||||||||||||||||
|
Istoria Sandwich-ului 2.767 vizite - 0 comentarii adaugat de alin |
||||||||||||||||||
|
Berea si istoria ei 2.966 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Retete culinare
Istoria vinului
| Adaugat de Cozana | 24.05.2012 |  Adauga
la favorite |
2.564 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoritenul este una dintre primele creatii ale umanitatii; cultura vitei de vie si a vinului se interfereaza cu istoria omenirii de aproape 7000 de ani. Acestora li se datoreaza si descoperirea primelor reactii chimice, fermentarea si oxidarea. Strugurele este singurul fruct cu un continut bogat de zahar si suc abundent care are tendinta naturala de a fermenta.
Arheologii apreciaza ca la inceput vita de vie a fost "salbatica", cultivarea ei a fost facuta cu aproape 7000 de ani in urma, initial in Caucaz, apoi, in partea dintre Turcia, Georgia si Armenia de astazi. Din contra, alti specialisti apreciaza ca vita de vie a aparut acum 9000 de ani I.Hr., in Asia Mica. Nu se stie exact ce si cum.
Descoperirile arheologice atesta originea vitei de vie si a vinului in marile culturi ale Greciei si Romei, in vechiul Egipt au fost identificate inscrieri pe ulcioare, care mentionau anul, via si producatorul, adica elementele unei prime etichete.
Se stie ca, pentru prima oara, babilonienii au promulgat legi prin care au reglementat modul de exploatare al unui "boutique" de vinuri.
Din totdeauna vinul a fost prezent la sarbatori, la ceremonii religioase, ca medicament si/sau antiseptic si, nu in ultimul rand, ca aliment furnizor de elemente nutritive. Atentia si importanta ce au fost acordate vinului de-a lungul timpurilor a fost marcata si de zeii vinului si viei cum ar fi: Dionysos la greci, Bachus la romani, Gestin, Pa-gestin-dug si Nin-kasi (dama fructului care imbata) la sumerieni si chiar Hristos care a spus "eu sunt adevarata vita de vie".
Cele mai vechi regiuni viticole cunoscute sunt cele ale Mediteranei antice. Egipteni, sumerieni si romanii au dat la vremea respectiva un nume viilor lor si au discutat pentru a cunoaste care sunt cele mai bune podgorii. Biblia mentioneaza ca tara Canaan (Fenicia si Siria) era celebra pentru vinul sau. Vechiul testament face numeroase referiri la vita de vie. Romanii au definit cu grija cele mai bune podgorii italiene: Falerne - la sud de Roma, Domeniul lui Faustus era apreciat pentru cele mai bune vinuri la vremea respectiva. Urmau vinurile de Alba cultivate pe colinele Albani de astazi. Pompei era cunoscut ca un mare port vinicol al Italiei romane.
Romanii apreciau in mod deosebit vinurile din acea vreme, provenite din Spania, Grecia, Franta, precum si pe cele de pe valea Rinului si din regiunile dunarene
In evul mediu, cand Europa a iesit din vremurile "tulburi", manastirile si catedralele detineau in jurul lor importante suprafete cu vita de vie, pe care calugarii au continuat sa le amelioreze, au selectionat cele mai bune plante, au experimentat taierea, au studiat solul, au ales amplasamente ferite de inghet pe care sa se produca struguri bine copti, ceea ce le-a permis sa produca cantitati de vin, nu numai pentru ritualul religios ci si pentru vanzare. Extinderea suprafetelor cu vita de vie a dus nemijlocit la sporirea cantitatilor de vin produse si implicit la inflorirea comertului cu vinuri si aparitia unor drumuri comerciale si flote ale vinului.
Tot in evul mediu, vinul nu era pentru om un produs de lux, ci o necesitate, mai ales in acele vremuri cand apa nu era potabila, adesea impura, periculoasa, in acest context, vinul se amesteca cu apa pentru a deveni potabila, ceea ce ii conferea vinului si rolul de antiseptic in medicina rudimentara a epocii.
Spre sfarsitul secolului al XVH-lea apare cererea pentru vinurile bune sub aspect calitativ si al prezentarii estetice, adica ceea ce cunoastem astazi sub denumirea de vinuri de "calitate" (grand vins).
Pentru a raspunde acestor cerinte, in jurul anilor 1660, Arnaud de Pontac, presedintele parlamentului din Bordeaux, demareaza cercetarile pentru a produce noile tipuri de vinuri, de calitate, la preturi evident mai ridicate, prin metode devenite cu timpul curente, dar cu o selectie mai atenta, vinificare riguroasa, invechire in pivnita si un randament mai mic.
Cu toate acestea, in anul 1860 apare in Franta flagelul "filoxerei" care distruge majoritatea viilor din Europa. Solutia de remediere se gaseste dupa aproape 40 de ani, cand se grefeaza soiurile de vita de vie pe port-altoi american imuni la filoxera. Acestei tragedii i se mai adauga aparitia a doua boli, oidium si mildiou, boala parazitara specifica la vita de vie, cartofi si alte plante.
La inceputul secolului al XX-lea cultura vitei de vie cunoaste un nou avant, consumul de vin din Europa inregistreaza cresteri importante, mai ales dupa primul si cel de al doilea razboi mondial, cand vinurile provenite din Orient si Africa de Nord sunt de calitate foarte modesta, in aceeasi perioada cultura vitei de vie se extinde considerabil in tarile din "lumea noua": coasta de vest a Statelor Unite, Australia, Africa de Sud si NouaZeelanda.
Situatia creata dupa filoxera si criza de dupa cel de al doilea razboi mondial au impus cautarea unor solutii pentru adoptarea unei legislatii vini-viticole coerente, privind cultura vitei de vie, producerea si invechirea vinului, comercializarea acestuia si in mod deosebit pentru combaterea fraudei, in sensul inlaturarii si combaterii practicilor nepermise, respectiv vanzarea vinurilor ordinare ca vinuri de calitate, de marca.
In acest context, stiinta a inceput sa joace un rol important prin realizarea unor programe de cercetare privind cultura vitei de vie, vinificarea, fermentarea si invechirea vinurilor in pivnita, ceea ce a favorizat controlul asupra randamentului si a calitatii vinurilor. Toate acestea au facut, ca in paralel, consumul vinului sa devina in toata lumea un fenomen la moda.
La sfarsitul secolului XX se constata prezenta pe piata mondiala a vinurilor de calitate produse atat de tarile europene cu veche traditie cat si de noile tari producatoare de vinuri, in detrimentul vinurile de calitate modesta, cu preturi scazute.
Pretul vinului si cantitatile produse au cunoscut fluctuatii majore de-a lungul istoriei, in functie de cerere si oferta, in general, vinurile de calitate au avut preturi constante, cu o usoara tendinta de crestere, fata de vinurile ordinare care au avut preturi fluctuante.
Alegerea vinurilor, desi in final este o chestiune de gust, se face de consumatorul de vin, dintr-o gama sortimentala foarte variata, cu provenienta din toate tarile lumii. De aceea, amatorul de vin trebuie sa stie, in functie de vinul pe care-l doreste, sa citeasca si sa interpreteze corect informatiile furnizate de eticheta de pe sticla, mai ales atunci cand este vorba de o oferta de calitate pentru o anumita ocazie sau de o oferta obisnuita, zilnica. Raportul calitate / pret trebuie avut intotdeauna in vedere la alegerea unui vin. Nu trebuie neglijate informatiile referitoare la originea vinului, felul vinului, soiul de struguri din care este obtinut, tehnologia de vinificare, varsta si principalele caracteristici prezentate si identificate prin degustare.
Arheologii apreciaza ca la inceput vita de vie a fost "salbatica", cultivarea ei a fost facuta cu aproape 7000 de ani in urma, initial in Caucaz, apoi, in partea dintre Turcia, Georgia si Armenia de astazi. Din contra, alti specialisti apreciaza ca vita de vie a aparut acum 9000 de ani I.Hr., in Asia Mica. Nu se stie exact ce si cum.
Descoperirile arheologice atesta originea vitei de vie si a vinului in marile culturi ale Greciei si Romei, in vechiul Egipt au fost identificate inscrieri pe ulcioare, care mentionau anul, via si producatorul, adica elementele unei prime etichete.
Se stie ca, pentru prima oara, babilonienii au promulgat legi prin care au reglementat modul de exploatare al unui "boutique" de vinuri.
Din totdeauna vinul a fost prezent la sarbatori, la ceremonii religioase, ca medicament si/sau antiseptic si, nu in ultimul rand, ca aliment furnizor de elemente nutritive. Atentia si importanta ce au fost acordate vinului de-a lungul timpurilor a fost marcata si de zeii vinului si viei cum ar fi: Dionysos la greci, Bachus la romani, Gestin, Pa-gestin-dug si Nin-kasi (dama fructului care imbata) la sumerieni si chiar Hristos care a spus "eu sunt adevarata vita de vie".
Cele mai vechi regiuni viticole cunoscute sunt cele ale Mediteranei antice. Egipteni, sumerieni si romanii au dat la vremea respectiva un nume viilor lor si au discutat pentru a cunoaste care sunt cele mai bune podgorii. Biblia mentioneaza ca tara Canaan (Fenicia si Siria) era celebra pentru vinul sau. Vechiul testament face numeroase referiri la vita de vie. Romanii au definit cu grija cele mai bune podgorii italiene: Falerne - la sud de Roma, Domeniul lui Faustus era apreciat pentru cele mai bune vinuri la vremea respectiva. Urmau vinurile de Alba cultivate pe colinele Albani de astazi. Pompei era cunoscut ca un mare port vinicol al Italiei romane.
Romanii apreciau in mod deosebit vinurile din acea vreme, provenite din Spania, Grecia, Franta, precum si pe cele de pe valea Rinului si din regiunile dunarene
In evul mediu, cand Europa a iesit din vremurile "tulburi", manastirile si catedralele detineau in jurul lor importante suprafete cu vita de vie, pe care calugarii au continuat sa le amelioreze, au selectionat cele mai bune plante, au experimentat taierea, au studiat solul, au ales amplasamente ferite de inghet pe care sa se produca struguri bine copti, ceea ce le-a permis sa produca cantitati de vin, nu numai pentru ritualul religios ci si pentru vanzare. Extinderea suprafetelor cu vita de vie a dus nemijlocit la sporirea cantitatilor de vin produse si implicit la inflorirea comertului cu vinuri si aparitia unor drumuri comerciale si flote ale vinului.
Tot in evul mediu, vinul nu era pentru om un produs de lux, ci o necesitate, mai ales in acele vremuri cand apa nu era potabila, adesea impura, periculoasa, in acest context, vinul se amesteca cu apa pentru a deveni potabila, ceea ce ii conferea vinului si rolul de antiseptic in medicina rudimentara a epocii.
Spre sfarsitul secolului al XVH-lea apare cererea pentru vinurile bune sub aspect calitativ si al prezentarii estetice, adica ceea ce cunoastem astazi sub denumirea de vinuri de "calitate" (grand vins).
Pentru a raspunde acestor cerinte, in jurul anilor 1660, Arnaud de Pontac, presedintele parlamentului din Bordeaux, demareaza cercetarile pentru a produce noile tipuri de vinuri, de calitate, la preturi evident mai ridicate, prin metode devenite cu timpul curente, dar cu o selectie mai atenta, vinificare riguroasa, invechire in pivnita si un randament mai mic.
Cu toate acestea, in anul 1860 apare in Franta flagelul "filoxerei" care distruge majoritatea viilor din Europa. Solutia de remediere se gaseste dupa aproape 40 de ani, cand se grefeaza soiurile de vita de vie pe port-altoi american imuni la filoxera. Acestei tragedii i se mai adauga aparitia a doua boli, oidium si mildiou, boala parazitara specifica la vita de vie, cartofi si alte plante.
La inceputul secolului al XX-lea cultura vitei de vie cunoaste un nou avant, consumul de vin din Europa inregistreaza cresteri importante, mai ales dupa primul si cel de al doilea razboi mondial, cand vinurile provenite din Orient si Africa de Nord sunt de calitate foarte modesta, in aceeasi perioada cultura vitei de vie se extinde considerabil in tarile din "lumea noua": coasta de vest a Statelor Unite, Australia, Africa de Sud si NouaZeelanda.
Situatia creata dupa filoxera si criza de dupa cel de al doilea razboi mondial au impus cautarea unor solutii pentru adoptarea unei legislatii vini-viticole coerente, privind cultura vitei de vie, producerea si invechirea vinului, comercializarea acestuia si in mod deosebit pentru combaterea fraudei, in sensul inlaturarii si combaterii practicilor nepermise, respectiv vanzarea vinurilor ordinare ca vinuri de calitate, de marca.
In acest context, stiinta a inceput sa joace un rol important prin realizarea unor programe de cercetare privind cultura vitei de vie, vinificarea, fermentarea si invechirea vinurilor in pivnita, ceea ce a favorizat controlul asupra randamentului si a calitatii vinurilor. Toate acestea au facut, ca in paralel, consumul vinului sa devina in toata lumea un fenomen la moda.
La sfarsitul secolului XX se constata prezenta pe piata mondiala a vinurilor de calitate produse atat de tarile europene cu veche traditie cat si de noile tari producatoare de vinuri, in detrimentul vinurile de calitate modesta, cu preturi scazute.
Pretul vinului si cantitatile produse au cunoscut fluctuatii majore de-a lungul istoriei, in functie de cerere si oferta, in general, vinurile de calitate au avut preturi constante, cu o usoara tendinta de crestere, fata de vinurile ordinare care au avut preturi fluctuante.
Alegerea vinurilor, desi in final este o chestiune de gust, se face de consumatorul de vin, dintr-o gama sortimentala foarte variata, cu provenienta din toate tarile lumii. De aceea, amatorul de vin trebuie sa stie, in functie de vinul pe care-l doreste, sa citeasca si sa interpreteze corect informatiile furnizate de eticheta de pe sticla, mai ales atunci cand este vorba de o oferta de calitate pentru o anumita ocazie sau de o oferta obisnuita, zilnica. Raportul calitate / pret trebuie avut intotdeauna in vedere la alegerea unui vin. Nu trebuie neglijate informatiile referitoare la originea vinului, felul vinului, soiul de struguri din care este obtinut, tehnologia de vinificare, varsta si principalele caracteristici prezentate si identificate prin degustare.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.