Din aceeasi categorie
|
Viata lui Octavian Goga 354 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Batalia de la Actium 434 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Octavian Goga 779 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Jurnal mexican, insemnari de calatorie 889 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Fuga - cum plecau romanii din tara in timpul comunismul 549 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Adevaruri despre trecut: Fuga din tara 820 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cine a ucis-o pe Cleopatra,Regina Egiptului ? 3.414 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unde este mormantul Cleopatrei si al lui Marc Antoniu 572 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Padis - Apuseni 528 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Constantin Arvinte 1.227 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Octavian Goga
| Adaugat de Cozana | 12.02.2015 |  Adauga
la favorite |
967 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteOctavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rasinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet roman, ardelean, politician de extrema dreapta pro-nazist, antisemit si mason[1][2], prim-ministrul Romaniei de la 28 decembrie 1937 pana la 11 februarie 1938 si Membru al Academiei Romane din anul 1920.
Octavian Goga s-a nascut la 1 aprilie 1881 in satul Rasinari, de pe versantul nordic al Carpatilor, in casa de pe Ulita Popilor nr. 778, fiul preotului ortodox Iosif Goga si al Aureliei, invatatoare (si colaboratoare in tinerete la ziarul Telegraful Roman si la revista Familia). Intre anii 1886-1890 Goga a urmat scoala primara din satul natal, avandu-l invatator pe Moise Fratila, intelectual patriot, personajul posibil din poezia Dascalul, asa cum sora sa, Victoria, stinsa din viata de timpuriu, a fost personajul din Dascalita. Cea mai mare parte a vacantelor, asa cum povesteste autorul in diverse texte autobiografice, le-a petrecut in satul natal al tatalui sau, Craciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se afla pe Tarnava Mica, astazi fiind parte a comunei Cetatea de Balta; circa 20 % din familiile din sat poarta numele de Goga. Poetul spunea: "Viata taranilor de pe delnitele Craciunelului mi-au fost sursa de inspiratie pentru Plugarii si Clacasii"[3]. In 1890 poetul s-a inscris la liceul de stat din Sibiu (astazi Liceul Gheorghe Lazar), ale carui cursuri le-a urmat pana in 1899, cand s-a transferat la liceul romanesc din Brasov. La absolvirea liceului, in 1900, s-a inscris la Facultatea de Litere si Filosofie a Universitatii din Budapesta, continuandu-si apoi studiile la Berlin si incheindu-le in 1904.
Pe 14 octombrie 1906 se casatoreste cu Hortensia Cozma, fiica cea mica a politicianului si bancherului Partenie Cosma, directorul Bancii „Albina" din Sibiu, unul dintre cei mai instariti romani din Transilvania[4]. Ceremonia are loc la Catedrala mitropolitana din Sibiu, nasi fiind Alexandrina si Alexandru Vlahuta. Aceasta casnicie s-a destramat dupa 14 ani, cand Goga s-a indragostit de cantareata Veturia Triteanu, nascuta MuresanA, cu care s-a casatorit in ianuarie 1921.
Goga a intrat in publicistica literara cu recomandari din partea lui Ilarie Chendi, Sextil Puscariu, Nicolae Iorga, Ion Gorun, Vasile Goldis, Eugen Lovinescu.
In 1905 a aparut la Budapesta volumul Poezii, reeditat apoi de editura „Minerva", la Bucuresti in 1907 si la Sibiu in 1910. Dupa acest debut editorial, devenit un adevarat eveniment literar, poetul a intrat tot mai mult in constiinta opiniei publice. Criticul literar Ion Dodu Balan aprecia ca volumul lui Goga „inseamna inceputul unei noi epoci pentru sufletul nostru romanesc", pentru ca „nimeni n-a intrecut la noi vigoarea, puritatea si muzica limbi, bogatia colorilor, originalitatea ideilor, seninatatea conceptiilor, candoarea expresiilor si fondul sanatos national, ce se concentreaza in aceste poezii". Poeziile din acest volum sunt socotite „creatiuni geniale" si cei mai valorosi critici „inteleg rosturile sociale, nationale si estetice ale acestei aparitii in istoria lirici romanesti"[necesita citare].
Dupa critica din Familia [7], Iosif Vulcan revine, cu ocazia publicari poeziei Asa a fost sa fie, cu aprecierea ca Goga este „un talent original inspirat numai de sufletul poporului", iar poezia, „un eveniment literar". Volumul Poezii a fost primit cu entuzism de critici si scriitori.
Titu Maiorescu si-a revizuit intr-o buna masura teoria estetica din 1866 („Politica este un product al ratiuni; poezia este si trebuie sa fie un product al fanteziei - altfel nu are material: una, dar, exclude pe cealalta"). In notiunea de politica, mentorul Junimii includea si patriotismul „ca element de actiune politica", recunoscand pana la urma ca „patriotismul a devenit unul din izvoarele poeziei lui Goga si-l inspira in modul cel mai firesc. Dovada sta in aducerea si descrierea unor figuri obsinuite din viata poporului, care insa castiga deodata - pe langa valoarea si menirea lor normala - o insemnatate, am putea zice o iluminare si stralucire extraordinara, ce nu se poate explica decat din aprinderea luptei pentru apararea patrimoniului national"
Retras singur la Castelul de la Ciucea - sotia sa, Veturia Goga a preferat sa ramana la Bucuresti - Goga a suferit la 5 mai 1938, in parcul conacului, un accident vascular cerebral cu hemiplegie si a intrat in coma. A decedat dupa doua zile, pe 7 mai 1938 la ora 14,15, la varsta de 57 de ani. Regele Carol al II-lea a dispus sa i se faca funerali nationale care, datorita sarbatori de 10 Mai, urmau sa inceapa la 11 mai. Cale de doua zile, duminica 8 mai si luni 9 mai prin fata catafalcului din Ciucea a continuat pelerinajul oamenilor care l-au iubit si i-au pretuit opera. Marti, 10 mai, trenul mortuar a pornit spre Bucuresti. Sicriul a fost asezat miercuri, 11 mai, in rotonda Ateneului, unde a stat pana sambata 14 mai, cand s-au desfasurat funeraliile nationale. Conform dorintei sale mentionate in testament nu s-au rostit cuvantari iar pe corpul neinsufletit a fost depusa o zvastica nazista
Goga a fost inmormantat la Bucuresti, la cimitirul Bellu. Ulterior trupul poetului a fost reinhumat la conacul sau de la Ciucea, conform dorintei acestuia
Octavian Goga s-a nascut la 1 aprilie 1881 in satul Rasinari, de pe versantul nordic al Carpatilor, in casa de pe Ulita Popilor nr. 778, fiul preotului ortodox Iosif Goga si al Aureliei, invatatoare (si colaboratoare in tinerete la ziarul Telegraful Roman si la revista Familia). Intre anii 1886-1890 Goga a urmat scoala primara din satul natal, avandu-l invatator pe Moise Fratila, intelectual patriot, personajul posibil din poezia Dascalul, asa cum sora sa, Victoria, stinsa din viata de timpuriu, a fost personajul din Dascalita. Cea mai mare parte a vacantelor, asa cum povesteste autorul in diverse texte autobiografice, le-a petrecut in satul natal al tatalui sau, Craciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se afla pe Tarnava Mica, astazi fiind parte a comunei Cetatea de Balta; circa 20 % din familiile din sat poarta numele de Goga. Poetul spunea: "Viata taranilor de pe delnitele Craciunelului mi-au fost sursa de inspiratie pentru Plugarii si Clacasii"[3]. In 1890 poetul s-a inscris la liceul de stat din Sibiu (astazi Liceul Gheorghe Lazar), ale carui cursuri le-a urmat pana in 1899, cand s-a transferat la liceul romanesc din Brasov. La absolvirea liceului, in 1900, s-a inscris la Facultatea de Litere si Filosofie a Universitatii din Budapesta, continuandu-si apoi studiile la Berlin si incheindu-le in 1904.
Pe 14 octombrie 1906 se casatoreste cu Hortensia Cozma, fiica cea mica a politicianului si bancherului Partenie Cosma, directorul Bancii „Albina" din Sibiu, unul dintre cei mai instariti romani din Transilvania[4]. Ceremonia are loc la Catedrala mitropolitana din Sibiu, nasi fiind Alexandrina si Alexandru Vlahuta. Aceasta casnicie s-a destramat dupa 14 ani, cand Goga s-a indragostit de cantareata Veturia Triteanu, nascuta MuresanA, cu care s-a casatorit in ianuarie 1921.
Goga a intrat in publicistica literara cu recomandari din partea lui Ilarie Chendi, Sextil Puscariu, Nicolae Iorga, Ion Gorun, Vasile Goldis, Eugen Lovinescu.
In 1905 a aparut la Budapesta volumul Poezii, reeditat apoi de editura „Minerva", la Bucuresti in 1907 si la Sibiu in 1910. Dupa acest debut editorial, devenit un adevarat eveniment literar, poetul a intrat tot mai mult in constiinta opiniei publice. Criticul literar Ion Dodu Balan aprecia ca volumul lui Goga „inseamna inceputul unei noi epoci pentru sufletul nostru romanesc", pentru ca „nimeni n-a intrecut la noi vigoarea, puritatea si muzica limbi, bogatia colorilor, originalitatea ideilor, seninatatea conceptiilor, candoarea expresiilor si fondul sanatos national, ce se concentreaza in aceste poezii". Poeziile din acest volum sunt socotite „creatiuni geniale" si cei mai valorosi critici „inteleg rosturile sociale, nationale si estetice ale acestei aparitii in istoria lirici romanesti"[necesita citare].
Dupa critica din Familia [7], Iosif Vulcan revine, cu ocazia publicari poeziei Asa a fost sa fie, cu aprecierea ca Goga este „un talent original inspirat numai de sufletul poporului", iar poezia, „un eveniment literar". Volumul Poezii a fost primit cu entuzism de critici si scriitori.
Titu Maiorescu si-a revizuit intr-o buna masura teoria estetica din 1866 („Politica este un product al ratiuni; poezia este si trebuie sa fie un product al fanteziei - altfel nu are material: una, dar, exclude pe cealalta"). In notiunea de politica, mentorul Junimii includea si patriotismul „ca element de actiune politica", recunoscand pana la urma ca „patriotismul a devenit unul din izvoarele poeziei lui Goga si-l inspira in modul cel mai firesc. Dovada sta in aducerea si descrierea unor figuri obsinuite din viata poporului, care insa castiga deodata - pe langa valoarea si menirea lor normala - o insemnatate, am putea zice o iluminare si stralucire extraordinara, ce nu se poate explica decat din aprinderea luptei pentru apararea patrimoniului national"
Retras singur la Castelul de la Ciucea - sotia sa, Veturia Goga a preferat sa ramana la Bucuresti - Goga a suferit la 5 mai 1938, in parcul conacului, un accident vascular cerebral cu hemiplegie si a intrat in coma. A decedat dupa doua zile, pe 7 mai 1938 la ora 14,15, la varsta de 57 de ani. Regele Carol al II-lea a dispus sa i se faca funerali nationale care, datorita sarbatori de 10 Mai, urmau sa inceapa la 11 mai. Cale de doua zile, duminica 8 mai si luni 9 mai prin fata catafalcului din Ciucea a continuat pelerinajul oamenilor care l-au iubit si i-au pretuit opera. Marti, 10 mai, trenul mortuar a pornit spre Bucuresti. Sicriul a fost asezat miercuri, 11 mai, in rotonda Ateneului, unde a stat pana sambata 14 mai, cand s-au desfasurat funeraliile nationale. Conform dorintei sale mentionate in testament nu s-au rostit cuvantari iar pe corpul neinsufletit a fost depusa o zvastica nazista
Goga a fost inmormantat la Bucuresti, la cimitirul Bellu. Ulterior trupul poetului a fost reinhumat la conacul sau de la Ciucea, conform dorintei acestuia
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.