Explore Romania...Prostitutie, Retele criminale, Sclave sexuale la export_ sept.2015
Practicarea sexului comercial in Romania este un subiect putin discutat, dar oricum unul controversat. Nu exista o estimare nationala privind numarul de femei si barbati care practica sexul comercial, dar cercetarile realizate pana la acest moment in Romania arata ca sexul comercial este practicat in special de catre femei. Indiferent de dezbaterile asupra moralitatii acestei activitati, ce este de retinut este faptul ca sexul comercial exista, iar eforturile statului roman de a limita sau eradica acest fenomen au fost sortite esecului. Ca urmare, in noul Cod Penal din Romania, intrat in vigoare in februarie 2014, prostitutia nu mai este considerata o infractiune. A ramas insa in vigoare pct. 6 de la art. 2 din Legea 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, care prevede ca “atragerea de persoane, sub orice forma, savarsita in localuri, parcuri sau in locuri publice in vederea practicarii de raporturi sexuale cu acestea spre a obtine foloase materiale, precum si indemnul sau determinarea, in acelasi scop, a unei persoane la savarsirea unor astfel de fapte" se pedepseste cu amenda de la 500 la 1.500 RON. Practic, modificarea din Codul Penal nu legalizeaza prostitutia, dar aceasta devine, conform legii, dezincriminata partial.
Lucratorii/lucratoarele sexuale (Sex Workers - SW) identificate sunt amendate, iar daca amenda nu este platita, statul cere contravenientei ore de munca in folosul comunitatii, sub supravegherea primariei. Recent, Amnesty International a solicitat dezincriminarea completa a activitatilor de sex comercial in lume. Motivatia principala invocata de AI este ca persoanele care comit o activitate considerata criminala de catre lege – in acest caz, prostitutia – nu beneficiaza de drepturile si protectiile legale complete oferite de stat, tocmai pentru ca pot fi marginalizate si pedepsite de autoritati sau deconectate de la serviciile sociale oferite unui cetatean in legalitate completa. The Lancet, revista medicala stiintifica recunoscuta la nivel mondial, a facut un apel pentru dezincriminarea prostitutiei in numarul dedicat, “HIV and Sex Workers", lansat in 2014 la Conferinta Internationala SIDA de la Melbourne, iar Organizatia Mondiala a Sanatatii indeamna in ghidurile lansate in anul 2012 ca toate tarile sa depuna eforturi pentru dezincriminarea sexului comercial si pentru imbunatatirea accesului lucratorilor/ lucratoarelor sexuale la servicii de sanatate.
In “The Declaration of the Rights of Sex Workers in Europe", lucratorii sexuali pun accent pe dreptul fiecarui om la “munca, la libera alegere a muncii sale, la conditii echitabile si satisfacatoare de munca". Conform acestui text, instrumentele legislative care incrimineaza sexul consensual platit intre adulti violeaza acest drept al omului si, in acelasi timp, pun in pericol securitatea si conditiile de munca ale lucratorilor sexuali.
Una din infractiunile frecvent asociate prostitutiei este traficul de fiinte umane. In conformitate cu prevederile legii, traficul de persoane este o infractiune care se pedepseste cu 3 pana la 12 ani de inchisoare. In scopul cercetarii de fata, definitia folosita pentru sex comercial va fi cea folosita si de Organizatia Mondiala a Sanatatii si de Programul Comun al Natiunilor Unite pentru HIV/SIDA (UNAIDS), anume „persoanele care practica sexul comercial sunt femei, barbati, adulti transgender si tineri (18-24 de ani) care primesc bani sau bunuri in schimbul serviciilor sexuale, regulat sau ocazional, si care pot sau nu pot defini in mod constient aceste activitati ca fiind generatoare de venit". Aceasta munca se desfasoara in scopul obtinerii de bani si se bazeaza pe ideea de autonomie si stabilire libera a pretului. Persoanele sechestrate sau izolate, care sunt fortate sa intretina relatii sexuale sau care sunt transformate in sclave sexuale, nu pot fi incadrate in definitia persoanelor care practica sexul comercial.
Unele perspective asupra fenomenului considera ca orice forma de prostitutie reprezinta exploatare sexuala a individului, in general femeie. Argumentul prevalent in aceasta directie este cel legat de "survival sex", termen conform caruia persoanele vand servicii sexuale din lipsa unor alternative viabile, practicand sexul comercial din proprie initiativa si nu ca un efect al propriului liber arbitru. Conform acestui tip de argument, lipsa de alternative restrange posibilitatile acestor femei si doar aceasta limitare este responsabila pentru alegerea activitatii de lucrator sexual. Practic, indivizii recurg la prostitutie numai pentru ca nu au nicio alta varianta de a-si asigura subzistenta. Argumentul este unul viabil din punct de vedere teoretic, dar numeroase cercetari, inclusiv cea de fata, ne arata ca majoritatea SW din Bucuresti nu sunt neaparat in aceasta situatie.
Sursa:
Studiu Carusel
Sexul comercial – stigma si marginalizare
Autori:
Daniel Sandu, Ana Mohr si Marian Ursan