Parcul Copou din Iasi
Trebuie sa fii autentificat pentru a salva filmele favorite
Parcul Copou (sau Gradina Copou) este cel mai vechi parc din Iasi, situat pe dealul Copoului, fiind cel mai mare parc urban din zona centrala si de nord a orasului.
Contribuind semnificativ la calitatea aerului si la mentinerea biodiversitatii locale, vegetatia sa este majoritar arboricola, cu o compozitie peisagistica apreciata pentru frumusete, echilibru si valoare ecoprotectiva. Fondul principal este compus din tei, frasin si artar, complementat de prezenta a trei tipuri de arbusti: forsitia, iasomia si liliacul. Peisajele specifice gradinii includ un triplu aliniament de tisa pe latura estica, o padurice de molid la nord si aliniamente de chiparos californian si de Thuja gigantea de-a lungul parterului central. Vegetatia sa constituie o zona de habitat natural pentru diverse specii de animale, in special veverite si pasari.
Parcul dateaza din prima jumatate a secolului al XIX-lea, amenajarea sa incepand in anii 1833-1834 sub domnia lui Mihail Sturza. Situat intr-o zona ale carei spatii verzi devenisera populare in randul conducatorilor Moldovei inca din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, parcul a trecut prin mai multe etape de dezvoltare, atingandu-si maximul de suprafata (19 hectare) si potential estetic spre sfarsitul secolului al XIX-lea.
In imaginarul colectiv parcul a devenit un loc simbolic si se intinde astazi pe circa 10 hectare, bucurandu-se de o compozitie peisagistica care a fost descrisa ca fiind unica in Moldova. In centrul parcului este situat unul dintre cele mai vechi monumente din istoria moderna a tarii, Obeliscul cu lei, ridicat dupa planurile lui Gheorghe Asachi in cinstea domnitorului moldovean si a puterilor suzerane si protectoare sub a caror influenta se aflau Principatele Romane.
Contribuind semnificativ la calitatea aerului si la mentinerea biodiversitatii locale, vegetatia sa este majoritar arboricola, cu o compozitie peisagistica apreciata pentru frumusete, echilibru si valoare ecoprotectiva. Fondul principal este compus din tei, frasin si artar, complementat de prezenta a trei tipuri de arbusti: forsitia, iasomia si liliacul. Peisajele specifice gradinii includ un triplu aliniament de tisa pe latura estica, o padurice de molid la nord si aliniamente de chiparos californian si de Thuja gigantea de-a lungul parterului central. Vegetatia sa constituie o zona de habitat natural pentru diverse specii de animale, in special veverite si pasari.
Parcul dateaza din prima jumatate a secolului al XIX-lea, amenajarea sa incepand in anii 1833-1834 sub domnia lui Mihail Sturza. Situat intr-o zona ale carei spatii verzi devenisera populare in randul conducatorilor Moldovei inca din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, parcul a trecut prin mai multe etape de dezvoltare, atingandu-si maximul de suprafata (19 hectare) si potential estetic spre sfarsitul secolului al XIX-lea.
In imaginarul colectiv parcul a devenit un loc simbolic si se intinde astazi pe circa 10 hectare, bucurandu-se de o compozitie peisagistica care a fost descrisa ca fiind unica in Moldova. In centrul parcului este situat unul dintre cele mai vechi monumente din istoria moderna a tarii, Obeliscul cu lei, ridicat dupa planurile lui Gheorghe Asachi in cinstea domnitorului moldovean si a puterilor suzerane si protectoare sub a caror influenta se aflau Principatele Romane.