Din aceeasi categorie
|
Marea ducesa Olga Alexandrovna 436 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Prima Tarina a Rusiei. iubirea lui Ivan cel Groaznic 218 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Povestea Ekaterinei I, o taranca pe tronul Rusiei ! 234 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
„Dragoste in exil" - Ducele si ducesa de Windsor 304 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Regina Maria a Romaniei 1.168 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Sanctiuni impotriva Rusiei: 266 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Elizabeth Feodorovna: In fericire si tragedie 339 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Viata nomazilor din muntii Ural 209 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Fiicele regelui Christian al IX-lea al Danemarcei 515 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Orasele fantome ale Rusiei 605 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Marea Ducesa Olga Alexandrovna a Rusiei
| Adaugat de Cozana | 22.11.2018 |  Adauga
la favorite |
151 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteMarea Ducesa Olga Alexandrovna a Rusiei (rusa Ónbra Anekcáhapobha Pomáhoba; Olga Alexandrovna Romanova) (13 iunie [SV 1 iunie] 1882– 24 noiembrie 1960), a fost o Mare Ducesa a Imperiului Rus in timpul domniei tatalui ei, Alexandru al III-lea al Rusiei, si a fratelui ei mai mare, Nicolae al II-lea. A fost mezina tarului Alexandru al III-lea si a tarinei Maria Feodorovna, fiica regelui Christian al IX-lea al Danemarcei.
Olga Alexandrovna se naste la Palatul Peterhof la 13 iunie 1882. Mama ei, sfatuita de sora sa, Alexandra, Printesa de Wales, alege pentru Olga o doica engleza, Elizabeth Franklin, care va ramane alature de Olga toata viata.
Din motive de siguranta, Olga si fratii ei sunt crescuti la Palatul Gatcina, la 80 de km de Sankt Petersburg. Marea Ducesa si fratii sai sunt educati acasa de tutori particulari, invatand istoria, geografia, rusa, engleza, franceza, desenul si dansul. Au parte si de activitati fizice, cum ar fi echitatia, inca de la varste fragede. Cu toate acestea, copiii nu sunt deprinsi cu luxul, fiind crescuti in conditii aproape spartane.
Desi Craciunul si Pastele sunt momente de mare sarbatoare, familia este profund religioasa. Postul este respectat cu strictete. Vacantele familiei au loc la Peterhof si la bunicii Olgai in Danemarca.
Olga pleaca pentru prima data de la Gatcina la inceputul anului 1888, cand familia imperiala viziteaza Caucazul. La intoarcere, trenul deraiaza, accidentul provocand 21 de morti. Familia imperiala scapa insa cu viata.
Inca din copilarie, relatia Olgai cu mama ei este incordata si distanta, tarina fiind distanta si rezervata cu copiii ei. Olga este insa foarte apropiata de tatal ei, precum si de fratele ei mai mare, Mihail. Olga, pe atunci in varsta de 12 ani, este profund afectata de moartea tatalui ei, in 1894.
Tineretea
Olga trebuia sa-si faca intrarea in societate in vara anului 1899, la varsta de 17 ani, insa dupa ce fratele ei, Marele Duce George, moare de tuberculoza, prima ei aparitie publica este amanata pana in 1900. Olgai nu ii place experienta, iar mai tarziu ii va spune biografului ei: "M-am simtit ca si cum as fi fost un animal intr-o cusca expus publicului pentru prima data."
In 1901, Marea Ducesa Olga este numita comandant onorific al regimentului 12 Ahtirski de husari al Armatei Imperiale Ruse. Husarii Ahtirski erau faimosi dupa victoria asupra lui Napoleon Bonaparte in batalia de la Kulm din 1813.
Marea Ducesa Olga si nepoata ei, Anastasia.
La varsta de 19 ani, la 9 august 1901, Marea Ducesa se casatoreste cu Ducele Peter Alexandrovici de Oldenburg, in varsta de 33 de ani, membru al ramurii ruse al Casei de Oldenburg. Casatoria, anuntata in mai, este o veste neasteptata pentru multi, deoarece Peter nu manifesta niciun interes pentru femei si se banuia ca este homosexual. Cererea lui in casatorie a surprins-o si pe Olga, care mai tarziu avea sa spuna: „Am fost atat de surprinsa ca tot ce am putut spune a fost 'multumesc' ".
Casatoria ramane neconsumata. Cuplul se stabileste intr-un palat cu 200 de camere din Sankt Petersburg.Olga este atat de nefericita in casnicie, incat cade prada depresiei. In cele din urma isi gaseste un refugiu in pictura si in activitatile filantropice. Sponsorizeaza scoala dintr-un sat invecinat si infiinteaza un spital.
In anul 1903, prin fratele ei Misa, de care era foarte apropiata, Olga il cunoaste pe ofiterul Nikolai Kulikovski. Cei doi se indragostesc si incep sa-si scrie. In acelasi an, la varsta de 22 de ani, Olga ii cere divortul sotului sau, insa acesta refuza sa i-l acorde. Cu toate acestea, Peter il numeste pe Kulikovski aghiotantul sau si ii permite sa locuiasca la resedinta lor. Relatia dintre Kulikovski si Marea Ducesa Olga continua in secret, insa cu timpul, zvonul despre povestea lor se raspandeste in societate.
Din 1904 pana in 1906, Ducele Peter este numit intr-un post militar la Tarskoe Selo, iar Olga si Peter se muta acolo. In anii urmatori, Olga devine foarte apropiata de fratele ei, noul tar Nicolae al II-lea, si de familia acestuia, care locuia la Palatul Alexander, in apropierea resedintei ei.[15] Olga tinea foarte mult la cele patru fiice ale Tarului, in special la cea mica, Anastasia.
Razboiul si caderea Casei Romanov
La inceputul Primului Razboi Mondial, Olga se ofera sa fie sora medicala la un spital de langa Kiev, intr-o zona foarte apropiata de front, care avea sa fie bombardata de austrieci. Pentru activitatea sa, Olga este decorata cu Ordinul Sfantului Gheorghe.
Marea Ducesa Olga si cel de-al doilea ei sot, Nikolai Kulikovski.
In 1916, Tarul Nicolae al II-lea anuleaza casatoria dintre Ducele Peter de Oldenburg si Marea Ducesa Olga, permitand casatoria acesteia cu colonelul Kulikovski la 16 noiembrie 1916. La ceremonie participa doar imparateasa-mama Maria Feodorovna, Marele Duce Alexandru "Sandro" Mihailovici, cumnat cu Olga, patru ofiteri din regimentul Ahtirski, doua prietene asistente la spitalul din Kiev si preotul.
Dupa ce fratele ei, Tarul Nicolae al II-lea este silit sa abdice in martie 1917, multi membri ai dinastiei Romanov, inclusiv Nicolae si familia sa, sunt arestati si tinuti in arest la domiciliu. Imparateasa-mama, Marele Duce Alexandru Mihailovici si Marea Ducesa Olga pleaca cu trenul in Crimeea, unde li se alatura Marea Ducesa Xenia. Se stabilesc la mosia lui Alexandru din Ai-Todor, la 20 de km de Yalta, unde sunt tinuti in arest la domiciliu.
La 12 august 1917, cat timp sunt inca in arest, se naste primul fiu al Olgai, Tihon Nikolaevici Kulikovski, numit dupa sfantul Tihon din Zadonsk. Desi era nepot de imparat, nici Tihon, nici fratele lui mai mic, Guri, nu aveau sa primeasca niciun titlu nobiliar, deoarece tatal lor nu era de vita nobila.
Romanovii izolati in Crimeea nu sunt la curent cu ce se intampla cu Tarul si cu familia lui. Initial, Tarul, Tarina si copiii lor sunt tinuti la resedinta lor oficiala, Palatul Alexander, insa guvernul provizoriu ii trimite apoi la Tobolsk, in Siberia. In februarie 1918, mare parte din familia imperiala de la Ai-Todor este mutata la Dulbert, unde sunt deja in arest Marii Duci Nicolae Nikolaevici si Petru Nikolaevici. Olga si sotul ei sunt lasati la Ai-Todor.
Intreaga familie Romanov este condamnata la moarte la Yalta de consiliul revolutionar, insa executiile sunt amanate de rivalitatea politica. In martie 1918, puterea centrala a Germaniei inainteaza in Crimeea, iar garzile revolutionare sunt inlocuite cu garzi germane. In noiembrie 1918 insa, fortele germane, informate ca au pierdut razboiul, parasesc Crimeea, care este ocupata de aliati. Fortele aliatilor, care sprijina Armata Alba, le permit temporar membrilor supravietuitori ai familiei Romanov sa treaca granita. Imparateasa-mama si, la insistentele ei, alti membri ai familiei si prieteni, fug in strainatate pe vasul britanic Marlborough. Tarul Nicolae al II-lea insa fusese deja ucis, impreuna cu familia lui, in iulie 1918. De asemenea, celalalt frate al Olgai, Marele Duce Mihail Alexandrovici, fusese la randul sau asasinat de CEKA langa Perm, la 12 iunie 1918, pentru a elimina orice posibiliate ca Romanovii sa revina la putere.
Familia imperiala rusa, 1914. De la stanga la dreapta: Marea Ducesa Olga Nikolaevna, Marea Ducesa Maria, Tarul Nicolae al II-lea, Tarina Alexandra, Marea Ducesa Anastasia, Tareviciul Alexei, Marea Ducesa Tatiana.
Olga si sotul ei refuza insa sa paraseasca Rusia si decid sa treaca in Caucaz, zona aflata sub ocupatia Armatei Albe.La ferma pe care au inchiriat-o intr-un sat de acolo se naste al doilea lor fiu, Guri Nikolaevici Kulikovski, la 23 aprilie 1919.Este numit dupa unul dintre prietenii apropiati ai Marei Ducese, Guri Panaiev, cazut la datorie in Primul Razboi Mondial, in regimentul Ahtirski de husari.
In noiembrie 1919, cand trupele revolutionare inainteaza in Caucaz, familia fuge la Novorossiisk si se refugiaza la resedinta consulului danez, Thomas Schytte, care ii informeaza ca imparateasa-mama a ajuns in siguranta in Danemarca. Dupa o scurta sedere la consulul danez, familia fuge intr-o tabara de refugiati de pe insula Buyukada in apropiere de Istanbul.
Dupa doua saptamani, ajung la Belgrad, unde regentul Alexandru Karageorgevici, care va deveni mai tarziu regele Alexandru I al Iugoslaviei (ginerele regelui Ferdinand si al reginei Maria a Romaniei), le ofera o locuinta, insa Olga prefera sa plece in Danemarca, unde o asteapta imparateasa-mama.
Exilul in Danemarca
In 1920, de Pasti, Marea Ducesa Olga ajunge in sfarsit cu familia la Copenhaga, unde se stabileste la imparateasa-mama Maria Feodorovna, la inceput la Palatul Amalienborg, apoi la o mosie regala la Hvidore.[25] Olga devine secretara si insotitoarea mamei ei. Relatia lor insa continua sa fie rece, deoarece Maria Feodorovna nu s-a impacat niciodata cu ideea ca fiica ei s-a maritat cu un om de rand.
In 1925, Olga si Nikolai merg la Berlin sa o cunoasca pe Anna Anderson, care se dadea drept Marea Ducesa Anastasia Nikolaevna, multiubita nepoata a Olgai. Desi la inceput ezita, in cele din urma Olga declara cu fermitate ca Anderson este o impostoare.
Imparateasa-mama moare la 13 octombrie 1928, la Hvidore. Cu partea ei din mostenire, Olga cumpara Knudsminde, o ferma din Ballerup situata la aproximativ 24 de km de Copenhaga.[26] Ferma ei devine un centru pentru comunitatea monarhista rusa din Danemarca. De-a lungul anilor '30, Olga se dedica picturii. Are expozitii la Copenhaga, Londra, Paris si Berlin. O parte din banii obtinuti din vanzarea picturilor ii doneaza organizatiilor caritabile.
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Danemarca este ocupata de nazisti. Olga colaboreaza cu fortele germane, incercand sa ii sprijine pe emigrantii rusi in lupta lor impotriva comunismului. La sfarsitul razboiului, sovieticii ocupa estul Danemarcei, iar situatia emigrantilor rusi din Danemarca se inrautateste. Temandu-se sa nu fie asasinata de sovietici, Olga hotaraste sa emigreze in Canada.
Emigrarea in Canada
La 2 iunie 1948, Olga si Nikolai Kulikovski pleaca in Canada[28], impreuna cu fiii lor, Tihon si Guri, sotiile acestora, Agnete si Ruth, precum si cei doi copii ai lui Guri si Ruth, Xenia si Leonid. Familia se stabileste la Toronto, apoi la o ferma de 200 de acri din Halton, in Ontario.In 1951, fosti ofiteri si membri ai Regimentului Ahtirski se strang acasa la Marea Ducesa Olga pentru a sarbatori 300 de ani de la infiintarea Regimentului Regal.
Din anul 1952, dupa ce fiii lor se muta departe, ferma devine o povara pentru Olga si Nikolai, care acum sunt in varsta si au probleme de sanatate. In cele din urma, Olga si sotul ei vand ferma si se muta intr-o casa cu 5 camere din Cooksville, o suburbie a orasului Toronto.
La Cooksville, Olga primeste in vizita numerosi demnitari interesati de „ultimii Romanovi", precum si membri ai diverselor familii regale, de exemplu Printesa Marina, Ducesa de Kent (fiica Marii Ducese Elena Vladimirovna), sau Louis Mountbatten, Primul Conte Mountbatten de Burma[32]. In iunie 1959, regina Elisabeta a II-a si printul Filip viziteaza Toronto si o invita pe Marea Ducesa Olga la cina la bordul iahtului regal Britannia.
Dupa moartea sotului ei, in 1958, starea de sanatate a Olgai se inrautateste tot mai mult. In aprilie 1960 (in timp ce la Londra moare sora ei mai mare, Xenia), Olga este internata la Toronto General Hospital. La 21 noiembrie 1960 intra in coma. Ultima Mare Ducesa a Rusiei Imperiale, Olga Alexandrovna inceteaza din viata la 24 noiembrie 1960, la varsta de 78 de ani,[34] si este inmormantata alaturi de sotul ei la cimitirul York din Toronto.
Olga Alexandrovna se naste la Palatul Peterhof la 13 iunie 1882. Mama ei, sfatuita de sora sa, Alexandra, Printesa de Wales, alege pentru Olga o doica engleza, Elizabeth Franklin, care va ramane alature de Olga toata viata.
Din motive de siguranta, Olga si fratii ei sunt crescuti la Palatul Gatcina, la 80 de km de Sankt Petersburg. Marea Ducesa si fratii sai sunt educati acasa de tutori particulari, invatand istoria, geografia, rusa, engleza, franceza, desenul si dansul. Au parte si de activitati fizice, cum ar fi echitatia, inca de la varste fragede. Cu toate acestea, copiii nu sunt deprinsi cu luxul, fiind crescuti in conditii aproape spartane.
Desi Craciunul si Pastele sunt momente de mare sarbatoare, familia este profund religioasa. Postul este respectat cu strictete. Vacantele familiei au loc la Peterhof si la bunicii Olgai in Danemarca.
Olga pleaca pentru prima data de la Gatcina la inceputul anului 1888, cand familia imperiala viziteaza Caucazul. La intoarcere, trenul deraiaza, accidentul provocand 21 de morti. Familia imperiala scapa insa cu viata.
Inca din copilarie, relatia Olgai cu mama ei este incordata si distanta, tarina fiind distanta si rezervata cu copiii ei. Olga este insa foarte apropiata de tatal ei, precum si de fratele ei mai mare, Mihail. Olga, pe atunci in varsta de 12 ani, este profund afectata de moartea tatalui ei, in 1894.
Tineretea
Olga trebuia sa-si faca intrarea in societate in vara anului 1899, la varsta de 17 ani, insa dupa ce fratele ei, Marele Duce George, moare de tuberculoza, prima ei aparitie publica este amanata pana in 1900. Olgai nu ii place experienta, iar mai tarziu ii va spune biografului ei: "M-am simtit ca si cum as fi fost un animal intr-o cusca expus publicului pentru prima data."
In 1901, Marea Ducesa Olga este numita comandant onorific al regimentului 12 Ahtirski de husari al Armatei Imperiale Ruse. Husarii Ahtirski erau faimosi dupa victoria asupra lui Napoleon Bonaparte in batalia de la Kulm din 1813.
Marea Ducesa Olga si nepoata ei, Anastasia.
La varsta de 19 ani, la 9 august 1901, Marea Ducesa se casatoreste cu Ducele Peter Alexandrovici de Oldenburg, in varsta de 33 de ani, membru al ramurii ruse al Casei de Oldenburg. Casatoria, anuntata in mai, este o veste neasteptata pentru multi, deoarece Peter nu manifesta niciun interes pentru femei si se banuia ca este homosexual. Cererea lui in casatorie a surprins-o si pe Olga, care mai tarziu avea sa spuna: „Am fost atat de surprinsa ca tot ce am putut spune a fost 'multumesc' ".
Casatoria ramane neconsumata. Cuplul se stabileste intr-un palat cu 200 de camere din Sankt Petersburg.Olga este atat de nefericita in casnicie, incat cade prada depresiei. In cele din urma isi gaseste un refugiu in pictura si in activitatile filantropice. Sponsorizeaza scoala dintr-un sat invecinat si infiinteaza un spital.
In anul 1903, prin fratele ei Misa, de care era foarte apropiata, Olga il cunoaste pe ofiterul Nikolai Kulikovski. Cei doi se indragostesc si incep sa-si scrie. In acelasi an, la varsta de 22 de ani, Olga ii cere divortul sotului sau, insa acesta refuza sa i-l acorde. Cu toate acestea, Peter il numeste pe Kulikovski aghiotantul sau si ii permite sa locuiasca la resedinta lor. Relatia dintre Kulikovski si Marea Ducesa Olga continua in secret, insa cu timpul, zvonul despre povestea lor se raspandeste in societate.
Din 1904 pana in 1906, Ducele Peter este numit intr-un post militar la Tarskoe Selo, iar Olga si Peter se muta acolo. In anii urmatori, Olga devine foarte apropiata de fratele ei, noul tar Nicolae al II-lea, si de familia acestuia, care locuia la Palatul Alexander, in apropierea resedintei ei.[15] Olga tinea foarte mult la cele patru fiice ale Tarului, in special la cea mica, Anastasia.
Razboiul si caderea Casei Romanov
La inceputul Primului Razboi Mondial, Olga se ofera sa fie sora medicala la un spital de langa Kiev, intr-o zona foarte apropiata de front, care avea sa fie bombardata de austrieci. Pentru activitatea sa, Olga este decorata cu Ordinul Sfantului Gheorghe.
Marea Ducesa Olga si cel de-al doilea ei sot, Nikolai Kulikovski.
In 1916, Tarul Nicolae al II-lea anuleaza casatoria dintre Ducele Peter de Oldenburg si Marea Ducesa Olga, permitand casatoria acesteia cu colonelul Kulikovski la 16 noiembrie 1916. La ceremonie participa doar imparateasa-mama Maria Feodorovna, Marele Duce Alexandru "Sandro" Mihailovici, cumnat cu Olga, patru ofiteri din regimentul Ahtirski, doua prietene asistente la spitalul din Kiev si preotul.
Dupa ce fratele ei, Tarul Nicolae al II-lea este silit sa abdice in martie 1917, multi membri ai dinastiei Romanov, inclusiv Nicolae si familia sa, sunt arestati si tinuti in arest la domiciliu. Imparateasa-mama, Marele Duce Alexandru Mihailovici si Marea Ducesa Olga pleaca cu trenul in Crimeea, unde li se alatura Marea Ducesa Xenia. Se stabilesc la mosia lui Alexandru din Ai-Todor, la 20 de km de Yalta, unde sunt tinuti in arest la domiciliu.
La 12 august 1917, cat timp sunt inca in arest, se naste primul fiu al Olgai, Tihon Nikolaevici Kulikovski, numit dupa sfantul Tihon din Zadonsk. Desi era nepot de imparat, nici Tihon, nici fratele lui mai mic, Guri, nu aveau sa primeasca niciun titlu nobiliar, deoarece tatal lor nu era de vita nobila.
Romanovii izolati in Crimeea nu sunt la curent cu ce se intampla cu Tarul si cu familia lui. Initial, Tarul, Tarina si copiii lor sunt tinuti la resedinta lor oficiala, Palatul Alexander, insa guvernul provizoriu ii trimite apoi la Tobolsk, in Siberia. In februarie 1918, mare parte din familia imperiala de la Ai-Todor este mutata la Dulbert, unde sunt deja in arest Marii Duci Nicolae Nikolaevici si Petru Nikolaevici. Olga si sotul ei sunt lasati la Ai-Todor.
Intreaga familie Romanov este condamnata la moarte la Yalta de consiliul revolutionar, insa executiile sunt amanate de rivalitatea politica. In martie 1918, puterea centrala a Germaniei inainteaza in Crimeea, iar garzile revolutionare sunt inlocuite cu garzi germane. In noiembrie 1918 insa, fortele germane, informate ca au pierdut razboiul, parasesc Crimeea, care este ocupata de aliati. Fortele aliatilor, care sprijina Armata Alba, le permit temporar membrilor supravietuitori ai familiei Romanov sa treaca granita. Imparateasa-mama si, la insistentele ei, alti membri ai familiei si prieteni, fug in strainatate pe vasul britanic Marlborough. Tarul Nicolae al II-lea insa fusese deja ucis, impreuna cu familia lui, in iulie 1918. De asemenea, celalalt frate al Olgai, Marele Duce Mihail Alexandrovici, fusese la randul sau asasinat de CEKA langa Perm, la 12 iunie 1918, pentru a elimina orice posibiliate ca Romanovii sa revina la putere.
Familia imperiala rusa, 1914. De la stanga la dreapta: Marea Ducesa Olga Nikolaevna, Marea Ducesa Maria, Tarul Nicolae al II-lea, Tarina Alexandra, Marea Ducesa Anastasia, Tareviciul Alexei, Marea Ducesa Tatiana.
Olga si sotul ei refuza insa sa paraseasca Rusia si decid sa treaca in Caucaz, zona aflata sub ocupatia Armatei Albe.La ferma pe care au inchiriat-o intr-un sat de acolo se naste al doilea lor fiu, Guri Nikolaevici Kulikovski, la 23 aprilie 1919.Este numit dupa unul dintre prietenii apropiati ai Marei Ducese, Guri Panaiev, cazut la datorie in Primul Razboi Mondial, in regimentul Ahtirski de husari.
In noiembrie 1919, cand trupele revolutionare inainteaza in Caucaz, familia fuge la Novorossiisk si se refugiaza la resedinta consulului danez, Thomas Schytte, care ii informeaza ca imparateasa-mama a ajuns in siguranta in Danemarca. Dupa o scurta sedere la consulul danez, familia fuge intr-o tabara de refugiati de pe insula Buyukada in apropiere de Istanbul.
Dupa doua saptamani, ajung la Belgrad, unde regentul Alexandru Karageorgevici, care va deveni mai tarziu regele Alexandru I al Iugoslaviei (ginerele regelui Ferdinand si al reginei Maria a Romaniei), le ofera o locuinta, insa Olga prefera sa plece in Danemarca, unde o asteapta imparateasa-mama.
Exilul in Danemarca
In 1920, de Pasti, Marea Ducesa Olga ajunge in sfarsit cu familia la Copenhaga, unde se stabileste la imparateasa-mama Maria Feodorovna, la inceput la Palatul Amalienborg, apoi la o mosie regala la Hvidore.[25] Olga devine secretara si insotitoarea mamei ei. Relatia lor insa continua sa fie rece, deoarece Maria Feodorovna nu s-a impacat niciodata cu ideea ca fiica ei s-a maritat cu un om de rand.
In 1925, Olga si Nikolai merg la Berlin sa o cunoasca pe Anna Anderson, care se dadea drept Marea Ducesa Anastasia Nikolaevna, multiubita nepoata a Olgai. Desi la inceput ezita, in cele din urma Olga declara cu fermitate ca Anderson este o impostoare.
Imparateasa-mama moare la 13 octombrie 1928, la Hvidore. Cu partea ei din mostenire, Olga cumpara Knudsminde, o ferma din Ballerup situata la aproximativ 24 de km de Copenhaga.[26] Ferma ei devine un centru pentru comunitatea monarhista rusa din Danemarca. De-a lungul anilor '30, Olga se dedica picturii. Are expozitii la Copenhaga, Londra, Paris si Berlin. O parte din banii obtinuti din vanzarea picturilor ii doneaza organizatiilor caritabile.
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Danemarca este ocupata de nazisti. Olga colaboreaza cu fortele germane, incercand sa ii sprijine pe emigrantii rusi in lupta lor impotriva comunismului. La sfarsitul razboiului, sovieticii ocupa estul Danemarcei, iar situatia emigrantilor rusi din Danemarca se inrautateste. Temandu-se sa nu fie asasinata de sovietici, Olga hotaraste sa emigreze in Canada.
Emigrarea in Canada
La 2 iunie 1948, Olga si Nikolai Kulikovski pleaca in Canada[28], impreuna cu fiii lor, Tihon si Guri, sotiile acestora, Agnete si Ruth, precum si cei doi copii ai lui Guri si Ruth, Xenia si Leonid. Familia se stabileste la Toronto, apoi la o ferma de 200 de acri din Halton, in Ontario.In 1951, fosti ofiteri si membri ai Regimentului Ahtirski se strang acasa la Marea Ducesa Olga pentru a sarbatori 300 de ani de la infiintarea Regimentului Regal.
Din anul 1952, dupa ce fiii lor se muta departe, ferma devine o povara pentru Olga si Nikolai, care acum sunt in varsta si au probleme de sanatate. In cele din urma, Olga si sotul ei vand ferma si se muta intr-o casa cu 5 camere din Cooksville, o suburbie a orasului Toronto.
La Cooksville, Olga primeste in vizita numerosi demnitari interesati de „ultimii Romanovi", precum si membri ai diverselor familii regale, de exemplu Printesa Marina, Ducesa de Kent (fiica Marii Ducese Elena Vladimirovna), sau Louis Mountbatten, Primul Conte Mountbatten de Burma[32]. In iunie 1959, regina Elisabeta a II-a si printul Filip viziteaza Toronto si o invita pe Marea Ducesa Olga la cina la bordul iahtului regal Britannia.
Dupa moartea sotului ei, in 1958, starea de sanatate a Olgai se inrautateste tot mai mult. In aprilie 1960 (in timp ce la Londra moare sora ei mai mare, Xenia), Olga este internata la Toronto General Hospital. La 21 noiembrie 1960 intra in coma. Ultima Mare Ducesa a Rusiei Imperiale, Olga Alexandrovna inceteaza din viata la 24 noiembrie 1960, la varsta de 78 de ani,[34] si este inmormantata alaturi de sotul ei la cimitirul York din Toronto.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.