Din aceeasi categorie
|
Turcia 123 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Guatemala 124 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Muzeul de istorie naturala Yale Peabody 414 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Muzeul Parului din Avanos, Turcia 943 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Lago de Atitlan 129 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Lago de Atitlan-Guatemala 133 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Insulele Nusa. 337 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Eliat -Israel 818 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Rouen-Normandia 15 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
AGUA AZUL-Mexic 368 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
S.U.A: istorie, atractii naturale si gastronomie
| Adaugat de Cozana | 29.01.2019 |  Adauga
la favorite |
351 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteStatele Unite ale Americii, cu o suprafata totala de 9.833.517 kmp si o populatie de 322.755.353 locuitori (31 dec. 2015), sarbatoreste Ziua nationala la 4 iulie
Cunoscuta ca Ziua Independentei, aceasta marcheaza aniversarea declaratiei de independenta din 4 iulie 1776, fata de Marea Britanie, semnata de 13 colonii de pe continentul nord-american.
Data de 4 iulie a devenit Ziua nationala a SUA incepand cu anul 1941, in timpul mandatului presedintelui Franklin Delano Roosvelt (1933-1945).
Teritoriul nord-american este populat, in epoca precolumbiana (circa 26.000 i.Hr.), de numeroase triburi amerindiene, de vanatori si pescari (athapasci, irochezi, seminoli, sioux, apasi, comansi s.a.), ai caror stramosi probabil imigrasera din Asia peste stramtoarea Bering spre sfarsitul Paleoliticului. Explorarile si colonizarile europene europene din secolul al XVI-lea au dus la deplasarea acestor populatii.
Spaniolii, condusi de Pedro Menendez de Aviles, au fondat in 1565 Sf. Augustin (in Florida), prima asezare europeana permanenta de pe continentul nord-american. Apoi, britanicii au fondat colonii la Jamestown, Virginia (1607); Plymouth, Massachusetts (1620); Maryland (1634) si Pennsylvania (1681), potrivit volumului "Enciclopedia Universala Britannica" (2010). Acestia au luat New York, New Jersey si Delaware de la olandezi in 1664, la un an dupa ce nobili englezi incepusera sa colonizeze Carolinele. Infrangerea francezilor de catre englezi, in 1763, a asigurat Marii Britanii controlul politic asupra celor 13 colonii franceze.
Primul Congres Continental a fost convocat la 5 septembrie 1774, la Philadelphia. Congresul a redactat o "Declaratie a dreptului, in care se afirma dreptul de a vota propriile impozite" si a creat "Asociatia continentala". Masurile discriminatorii adoptate de imperiu in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea fata de coloniile nord-americane au determinat nasterea miscarii comune antibritanice, care a culminat cu Revolutia Americana (1775-1783).
La 4 iulie 1776, cele 13 colonii engleze si-au proclamat independenta. Thomas Jefferson (al treilea presedinte al SUA, 1801-1809) a redactat "Declaratia de independenta" care este adoptata de Congresul american. Independenta a fost recunoscuta prin Tratatul de la Paris din 3 septembrie 1783. In 1787 a fost adoptata Constitutia SUA (in vigoare, cu amendamente, pana astazi), care a proclamat Statele Unite ale Americii stat federal si a introdus sistemul prezidential de guvernamant – primul presedinte ales George Washington (1789-1797).
SUA s-au organizat, la inceput, conform Articolelor Confederatiei (1781), iar apoi conform Constitutiei (1787) ca republica federala. Si-au extins granitele spre vest pana la Mississippi, insa fara sa cuprinda Florida spaniola. Pamantul cumparat prin "Achizitia Louisiana" aproape ca a dublat teritoriul SUA (1803). S-au luptat cu Marea Britanie in Razboiul din 1812 si au primit Florida de la Spania in 1819.
In 1830 a fost legalizata mutarea populatiilor amerindiene in teritoriile de la vest de Mississippi. Colonizarea Vestului Indepartat a cunoscut apogeul la jumatatea secolului al XIX-lea, mai ales dupa 1848, cand au fost descoperite depozitele de aur din California. Victoria in Razboiul Mexican (1846-1848) a adus in posesia SUA teritoriul a inca sapte state (printre care California si Texas). Granita de nord-vest a fost stabilita prin Tratatul cu Marea Britanie din 1846. Au cumparat sudul Arizonei prin Tranzactia Gadsden (1853).
In secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, SUA au continuat expansiunea pe continent prin adaugarea unor noi state, numarul lor ajungand la 50. Contradictiile dintre statele sudice, partizane ale sclaviei, si cele nordice, abolitioniste, cu o economie libera industriala si agricola, au condus la parasirea uniunii de catre zece state sudice, culminand cu izbucnirea Razboiului Civil American (1861-1865). Cel care a condus Statele Unite ale Americii in timpul celui mai sangeros conflict de pe teritoriul sau a fost republicanul Abraham Lincoln, cel de-al saisprezecelea presedinte american (1861 – 1865), care a reusit mentinerea Uniunii, a abolit sclavia conform celui de-al 13-lea Amendament, a intarit guvernul federal si a modernizat economia.
A urmat perioada cunoscuta sub numele de Reconstructie (1865-1877), cand SUA au cunoscut o dezvoltare economica rapida, de urbanizare, dezvoltare industriala si de imigratii europene, devenind, la sfarsitul secolului al XIX-lea, prima putere industriala a lumii
In Primul Razboi Mondial, SUA au intervenit de partea Antantei, in 1917, insa nu au semnat Tratatul de la Versailles (1919) si nici nu au devenit membru al Societatii Natiunilor, adoptand o politica de izolationism in perioada interbelica, se arata pe www.mae.ro. In urma izbucnirii celui de-Al Doilea Razboi Mondial, SUA si-a proclamat neutralitatea, dar a sprijinit economic, militar si moral statele aflate in lupta cu puterile fasciste. In urma atacului japonez de la Pearl Harbour (1941), SUA au intervenit in razboi, luptand pe fronturile din Pacific, Africa de Nord si Europa.
Politica postbelica a fost conditionata de confruntarea dintre cele doua superputeri ale lumii — SUA si URSS, de cursa inarmarilor si de lupta pentru extinderea sferelor de influenta. Statele Unite au sprijinit redresarea economica a statelor vest-europene prin lansarea Planului Marshall, au initiat o serie de aliante militare – NATO (1949), ANZUS (1951), SEATO (1954), CENTO (1955). Dupa destramarea URSS, SUA raman prima putere economica si militara de la sfarsitul secolului XX.
Forma de guvernamant a SUA este republica federala, constituita istoric prin uniunea liber consimtita a 50 de state (carora li se adauga un district federal si un "stat asociat" – Puerto Rico), se arata pe site-ul mentionat. Constitutia federala (in vigoare din 1787, completata ulterior cu 27 de amendamente) impune o serie de mecanisme complexe de echilibrare a puterii federale centrale (Presedintia – Administratia si Congresul) cu puterile locale, apartinand statelor (guvernatorii si legislativele statale). In SUA, presedintele este cumulativ si prim-ministru, ca sef al executivului compus din ministri denumiti secretari.
Seful statului si al guvernului este Barack H. Obama (n. 4 august 1961), al 44-lea presedinte al SUA, investit in functie la 20 ianuarie 2009, pentru un mandat de patru ani. A fost reales la 6 noiembrie 2012 si reinvestit la 20 ianuarie 2013.
Vicepresedintele SUA este Joseph R. Biden (n. 20 noiembrie 1942), fost senator de Delaware (1973-2008), investit in functie la 20 ianuarie 2009. A fost reinvestit la 20 ianuarie 2013.
Presedintele si vicepresedintele sunt alesi impreuna de catre un colegiu de electori, alesi in mod direct din fiecare stat. Mandatul este de patru ani si pot fi realesi pentru un al doilea mandat. Urmatoarele alegeri prezidentiale vor avea loc la 8 noiembrie 2016.
Relief si atractii naturale
Situata in America de Nord, SUA, unul dintre cele mai intinse state din lume (9.833.517 kmp, din care 9.147.593 kmp uscat si 685.924 kmp teritoriu acoperit de ape), are ca limite — Canada in nord (inclusiv Alaska), Oceanul Atlantic in est, Mexic si Golful Mexic in sud si Oceanul Pacific in vest.
Relieful este variat si diferentiat, de la est la vest, in trei mari zone paralele, orientate nord-sud: Muntii Apalasi (Appalachian Mountains), Marile Campii centrale (Great Plains) si Muntii Stancosi (Rocky Mountains, cu Mount McKinley – 6.198 m, Alaska). Muntii Apalasi formeaza un lant usor sinuos in estul continentului, separand Podisurile Centrale si Campia Litorala Atlantica. Sunt formati din doua catene principale, cu evolutie si alcatuire geologica diferita: Apalasii de Nord si Apalasii de Sud, separati de un culoar tectonic important pe care s-a dezvoltat valea raului Hudson.
In ansamblu, Muntii Apalasi au aspectul unor coline puternic erodate, care pastreaza largi suprafete de nivelare si abia depasesc 2.000 m altitudine. Altitudinile medii sunt in jur de 1.000 – 1.500 m. Muntii Stancosi constituie cel mai extins lant muntos continuu de pe teritoriul Americii de Nord. Se desfasoara pe o lungime de aproape 5.000 km, din provincia canadiana Columbia Britanica si pana in statul american New Mexico. Spre est, in regiunea de platforma a Podisului Preriilor (Marile Campii), relieful are o structura monoclinala, inclinand progresiv catre valea fluviului Mississippi.
Pe teritoriul SUA se afla unul dintre cele mai mari fluvii din lume – fluviul Mississippi (6.019 km). Mississippi formeaza impreuna cu afluentul sau principal, Missouri, cel mai mare sistem hidrografic din America de Nord. Fluviul isi are izvoarele in Lacul Itasca, la altitudinea de 450 m. Bazinul hidrografic acopera aproape intreaga suprafata a campiilor si podisurilor dintre Muntii Stancosi si Apalasi, precum si portiuni insemnate din aceste regiuni muntoase. Reprezinta cea mai importanta retea fluviala de comunicatii si transporturi de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Pe coasta Oceanului Atlantic, raurile sunt scurte, iar pe cea a Oceanului Pacific sunt mai lungi (Columbia, Colorado s.a.).
Marile Lacuri din America de Nord s-au format pe locul unui vechi rift continental in urma cu peste un miliard de ani intr-o zona tectonica activa. Este cel mai mare sistem lacustru de pe glob ca suprafata (244.106 kmp, insemnand 21% din suprafata totala acoperita cu apa dulce de pe glob) si volum de apa dulce (22.671 km3, adica 54% din total). Cele cinci lacuri componente sunt: Lacul Superior, Michigan, Huron, Erie si Ontario. Cascada Niagara s-a format intre lacurile Erie si Ontario. Inaltimea este de numai 51 m, dar latimea depaseste un km (1.039 m intre malurile canadian si american). Volumul de apa deversat este impresionant (2.400 m3/s)
Clima SUA este, in linii mari, temperata in jumatatea nordica, cu nuante oceanice pe coastele nord-atlantica si nord-pacifica, si subtropicala in sud.
Statele Unite ale Americii sunt renumite pentru gama sa extrem de larga a destinatiilor turistice, fie ca se alege vizitarea zonelor urbane, fie se alege explorarea teritoriului cu nenumarate atuuri naturale
Potrivit unui top realizat de discovery.com, cele mai impresionante atractii naturale de pe teritoriul SUA sunt: cele cinci parcuri nationale din sudul statului Utah, care dispun de unele dintre cele mai peisaje unice si frumoase din America de Nord, reprezentate de gresia rosie care acopera aceasta parte a continentului. Impreuna, aceste parcuri – Zion, Bryce Canyon, Arches, Canyonlands si Capitol Reef – ofera mii de arcade naturale si kilometri intregi de defileuri ametitoare; Acadia – coasta accidentata a statului Maine a uimit prin frumusetea si diversitatea sa. La inceputul secolului al XX-lea, insulele de pe langa coasta au fost incluse in primul parc national infiintat la est de fluviul Mississippi.
Death Valley, un parc national din statul California, este o regiune aflata sub nivelul marii, care combina caldura arzatoare si seceta constanta. Aici a fost inregistrata cea mai ridicata temperatura a aerului din lume, respectiv 56,7 grade Celsius. Insa, un fenomen extrem de rar, care are loc la fiecare zece ani, aduce precipitatii abundente care revigoreaza vegetatia.
Rezervatia naturala subtropicala "Everglades" a fost infiintata in 1947 in statul Florida, pentru a proteja ecosistemul fragil al zonei. Parcul se intinde pe o suprafata de peste 6.000 kmp si se afla la marginea unui ecosistem acvatic mlastinos, format din raul Kissimmee si lacul Okeechobee. Everglades a intrat in Patrimoniul Mondial UNESCO si a fost declarat Rezervatie a Biosferei in 1976.
Pestera Mamut se afla in Valea Green River din zona deluroasa a statului Kentucky. Este cea mai lunga retea de pesteri din lume cunoscuta, cu mai mult de 644 km explorati. Intregul sistem de pesteri a fost inclus in Patrimoniul Mondial UNESCO in 1981. Parcul National "Pestera Mamut" a fost infiintat in 1941, pentru a proteja labirintul de pesteri, dar si intregul ecosistem din jurul sau
In padurea Redwood din nordul Californiei exista cei mai inalti copaci din lume – gigantii sequoia, care au inaltimi de peste 100 m si o durata de viata cuprinsa intre 500 si 700 de ani.
Parcul National "Yosemite" este un parc care impresioneaza atat prin intindere (761.266 ha), cat si prin peisajele sale: spectaculoase stanci din granit iesind din zone plane, de campie, precum stanca El Capitan, inalta de 1.097 m, cascade ce revarsa sute de metri cubi de apa, cea mai impresionanta fiind cascada superioara Yosemite, a cincea cascada din lume, ca marime.
Parcul National "Denali", situat in jurul masivului McKinley (6.200 m) este un vast areal de conservare cu rang de rezervatie a biosferei, a carui suprafata depaseste 24.000 kmp. Parcul este caminul a 39 de specii de mamifere, printre care se numara elanul, caribu, lupul, ursul grizzly.
Parcul National "Yellowstone" este cel mai vechi, dar si cel mai mare parc national din lume (8.987 kmp). Statutul de parc national i-a fost acordat de presedintele Ulysses S. Grant, in 1872, declarand ca acesta "se va afla intotdeauna la dispozitia poporului american, in beneficiul si pentru bucuria acestuia". Parcul National "Yellowstone" a fost inscris, in 1978, in Patrimoniul Mondial al UNESCO.
Vedeta bucatariei din sud este carnea, in special cea de porc, precum si o larga varietate de produse, precum sunca de tara, carnatii, slanina. La fel de populara este carnea de pui, care poate fi pregatita la gratar sau prajita. Tipic pentru aceasta regiune este felul de mancare numit "Meat and Three", ce contine cel putin un fel de carne, alaturi de alte trei feluri de mancare, piure de cartofi, legume verzi sau macaroane cu branza. "Grits" contine porumb macinat grosier, fiert in apa cu sare sau lapte. Se serveste cu branza, sunca, felii de ceapa si un ou posat, dar se poate servi ca si garnitura alaturi de alte feluri de mancare. Cele mai populare deserturi sunt fructele glazurate si placinta de cartofi dulci.
In statele Texas, Utah, Arizona si New Mexico din regiunea de sud-vest a SUA, bucataria este si astazi influentata de cultura nativa americana, spaniola si mexicana. Nativii americani au cultivat ardei chili, porumb, fasole, rosii, dovlecei, spaniolii au adaugat produse din tara lor precum branza, untura si orezul, iar colonistii mexicani si cowboy au fost cei care au influentat si mai mult aceasta bucatarie. Astazi, bucataria din New Mexico este una dintre cele mai populare, urmata indeaproape de cea din Arizona, cunoscuta sub numele de "Sonoran". Aici toate felurile de mancare contin ardei chili, fie rosu sau verde, in functie de cat de picanta se vrea mancarea. Printre cele mai cunoscute sunt "Chilies Rellenos" si "Cheese Crisp".
Vestul SUA include, printre altele, statele California, Nevada, Washington, Oregon. Bucataria din zona de nord-vest pe coasta Pacificului (Oregon, Washington, Idaho, Montana si Alaska) este recunoscuta pentru fructele de mare proaspete (somon de Pacific, crabul rege, cod), vanat (elan, ren, urs), dar si pentru produsele locale, precum merele, afinele, ciupercile.
Bucataria californiana este un mix al numeroaselor culturi existente aici, care au creat feluri de mancare unice, precum: painea cu maia, recunoscuta pentru gustul sau acrisor si textura densa; "California Roll" este un produs influentat de sushi-ul japonez, si contine carne de crab, avocado, castravete, orez si alge marine; "Cioppino" este o tocana de fructe de mare, facuta initial din resturile ramase dupa ziua de pescuit de catre imigrantii italieni care au ajuns aici in secolul al XX-lea. Astazi sunt numeroase varietati de cioppino, realizate din diferiti pesti sau alte fructe de mare. Zona central-nordica a statului California este recunoscuta la nivel mondial pentru culturile de vita-de-vie, vinurile californiene fiind printre cele mai bune din lume
Cunoscuta ca Ziua Independentei, aceasta marcheaza aniversarea declaratiei de independenta din 4 iulie 1776, fata de Marea Britanie, semnata de 13 colonii de pe continentul nord-american.
Data de 4 iulie a devenit Ziua nationala a SUA incepand cu anul 1941, in timpul mandatului presedintelui Franklin Delano Roosvelt (1933-1945).
Teritoriul nord-american este populat, in epoca precolumbiana (circa 26.000 i.Hr.), de numeroase triburi amerindiene, de vanatori si pescari (athapasci, irochezi, seminoli, sioux, apasi, comansi s.a.), ai caror stramosi probabil imigrasera din Asia peste stramtoarea Bering spre sfarsitul Paleoliticului. Explorarile si colonizarile europene europene din secolul al XVI-lea au dus la deplasarea acestor populatii.
Spaniolii, condusi de Pedro Menendez de Aviles, au fondat in 1565 Sf. Augustin (in Florida), prima asezare europeana permanenta de pe continentul nord-american. Apoi, britanicii au fondat colonii la Jamestown, Virginia (1607); Plymouth, Massachusetts (1620); Maryland (1634) si Pennsylvania (1681), potrivit volumului "Enciclopedia Universala Britannica" (2010). Acestia au luat New York, New Jersey si Delaware de la olandezi in 1664, la un an dupa ce nobili englezi incepusera sa colonizeze Carolinele. Infrangerea francezilor de catre englezi, in 1763, a asigurat Marii Britanii controlul politic asupra celor 13 colonii franceze.
Primul Congres Continental a fost convocat la 5 septembrie 1774, la Philadelphia. Congresul a redactat o "Declaratie a dreptului, in care se afirma dreptul de a vota propriile impozite" si a creat "Asociatia continentala". Masurile discriminatorii adoptate de imperiu in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea fata de coloniile nord-americane au determinat nasterea miscarii comune antibritanice, care a culminat cu Revolutia Americana (1775-1783).
La 4 iulie 1776, cele 13 colonii engleze si-au proclamat independenta. Thomas Jefferson (al treilea presedinte al SUA, 1801-1809) a redactat "Declaratia de independenta" care este adoptata de Congresul american. Independenta a fost recunoscuta prin Tratatul de la Paris din 3 septembrie 1783. In 1787 a fost adoptata Constitutia SUA (in vigoare, cu amendamente, pana astazi), care a proclamat Statele Unite ale Americii stat federal si a introdus sistemul prezidential de guvernamant – primul presedinte ales George Washington (1789-1797).
SUA s-au organizat, la inceput, conform Articolelor Confederatiei (1781), iar apoi conform Constitutiei (1787) ca republica federala. Si-au extins granitele spre vest pana la Mississippi, insa fara sa cuprinda Florida spaniola. Pamantul cumparat prin "Achizitia Louisiana" aproape ca a dublat teritoriul SUA (1803). S-au luptat cu Marea Britanie in Razboiul din 1812 si au primit Florida de la Spania in 1819.
In 1830 a fost legalizata mutarea populatiilor amerindiene in teritoriile de la vest de Mississippi. Colonizarea Vestului Indepartat a cunoscut apogeul la jumatatea secolului al XIX-lea, mai ales dupa 1848, cand au fost descoperite depozitele de aur din California. Victoria in Razboiul Mexican (1846-1848) a adus in posesia SUA teritoriul a inca sapte state (printre care California si Texas). Granita de nord-vest a fost stabilita prin Tratatul cu Marea Britanie din 1846. Au cumparat sudul Arizonei prin Tranzactia Gadsden (1853).
In secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, SUA au continuat expansiunea pe continent prin adaugarea unor noi state, numarul lor ajungand la 50. Contradictiile dintre statele sudice, partizane ale sclaviei, si cele nordice, abolitioniste, cu o economie libera industriala si agricola, au condus la parasirea uniunii de catre zece state sudice, culminand cu izbucnirea Razboiului Civil American (1861-1865). Cel care a condus Statele Unite ale Americii in timpul celui mai sangeros conflict de pe teritoriul sau a fost republicanul Abraham Lincoln, cel de-al saisprezecelea presedinte american (1861 – 1865), care a reusit mentinerea Uniunii, a abolit sclavia conform celui de-al 13-lea Amendament, a intarit guvernul federal si a modernizat economia.
A urmat perioada cunoscuta sub numele de Reconstructie (1865-1877), cand SUA au cunoscut o dezvoltare economica rapida, de urbanizare, dezvoltare industriala si de imigratii europene, devenind, la sfarsitul secolului al XIX-lea, prima putere industriala a lumii
In Primul Razboi Mondial, SUA au intervenit de partea Antantei, in 1917, insa nu au semnat Tratatul de la Versailles (1919) si nici nu au devenit membru al Societatii Natiunilor, adoptand o politica de izolationism in perioada interbelica, se arata pe www.mae.ro. In urma izbucnirii celui de-Al Doilea Razboi Mondial, SUA si-a proclamat neutralitatea, dar a sprijinit economic, militar si moral statele aflate in lupta cu puterile fasciste. In urma atacului japonez de la Pearl Harbour (1941), SUA au intervenit in razboi, luptand pe fronturile din Pacific, Africa de Nord si Europa.
Politica postbelica a fost conditionata de confruntarea dintre cele doua superputeri ale lumii — SUA si URSS, de cursa inarmarilor si de lupta pentru extinderea sferelor de influenta. Statele Unite au sprijinit redresarea economica a statelor vest-europene prin lansarea Planului Marshall, au initiat o serie de aliante militare – NATO (1949), ANZUS (1951), SEATO (1954), CENTO (1955). Dupa destramarea URSS, SUA raman prima putere economica si militara de la sfarsitul secolului XX.
Forma de guvernamant a SUA este republica federala, constituita istoric prin uniunea liber consimtita a 50 de state (carora li se adauga un district federal si un "stat asociat" – Puerto Rico), se arata pe site-ul mentionat. Constitutia federala (in vigoare din 1787, completata ulterior cu 27 de amendamente) impune o serie de mecanisme complexe de echilibrare a puterii federale centrale (Presedintia – Administratia si Congresul) cu puterile locale, apartinand statelor (guvernatorii si legislativele statale). In SUA, presedintele este cumulativ si prim-ministru, ca sef al executivului compus din ministri denumiti secretari.
Seful statului si al guvernului este Barack H. Obama (n. 4 august 1961), al 44-lea presedinte al SUA, investit in functie la 20 ianuarie 2009, pentru un mandat de patru ani. A fost reales la 6 noiembrie 2012 si reinvestit la 20 ianuarie 2013.
Vicepresedintele SUA este Joseph R. Biden (n. 20 noiembrie 1942), fost senator de Delaware (1973-2008), investit in functie la 20 ianuarie 2009. A fost reinvestit la 20 ianuarie 2013.
Presedintele si vicepresedintele sunt alesi impreuna de catre un colegiu de electori, alesi in mod direct din fiecare stat. Mandatul este de patru ani si pot fi realesi pentru un al doilea mandat. Urmatoarele alegeri prezidentiale vor avea loc la 8 noiembrie 2016.
Relief si atractii naturale
Situata in America de Nord, SUA, unul dintre cele mai intinse state din lume (9.833.517 kmp, din care 9.147.593 kmp uscat si 685.924 kmp teritoriu acoperit de ape), are ca limite — Canada in nord (inclusiv Alaska), Oceanul Atlantic in est, Mexic si Golful Mexic in sud si Oceanul Pacific in vest.
Relieful este variat si diferentiat, de la est la vest, in trei mari zone paralele, orientate nord-sud: Muntii Apalasi (Appalachian Mountains), Marile Campii centrale (Great Plains) si Muntii Stancosi (Rocky Mountains, cu Mount McKinley – 6.198 m, Alaska). Muntii Apalasi formeaza un lant usor sinuos in estul continentului, separand Podisurile Centrale si Campia Litorala Atlantica. Sunt formati din doua catene principale, cu evolutie si alcatuire geologica diferita: Apalasii de Nord si Apalasii de Sud, separati de un culoar tectonic important pe care s-a dezvoltat valea raului Hudson.
In ansamblu, Muntii Apalasi au aspectul unor coline puternic erodate, care pastreaza largi suprafete de nivelare si abia depasesc 2.000 m altitudine. Altitudinile medii sunt in jur de 1.000 – 1.500 m. Muntii Stancosi constituie cel mai extins lant muntos continuu de pe teritoriul Americii de Nord. Se desfasoara pe o lungime de aproape 5.000 km, din provincia canadiana Columbia Britanica si pana in statul american New Mexico. Spre est, in regiunea de platforma a Podisului Preriilor (Marile Campii), relieful are o structura monoclinala, inclinand progresiv catre valea fluviului Mississippi.
Pe teritoriul SUA se afla unul dintre cele mai mari fluvii din lume – fluviul Mississippi (6.019 km). Mississippi formeaza impreuna cu afluentul sau principal, Missouri, cel mai mare sistem hidrografic din America de Nord. Fluviul isi are izvoarele in Lacul Itasca, la altitudinea de 450 m. Bazinul hidrografic acopera aproape intreaga suprafata a campiilor si podisurilor dintre Muntii Stancosi si Apalasi, precum si portiuni insemnate din aceste regiuni muntoase. Reprezinta cea mai importanta retea fluviala de comunicatii si transporturi de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Pe coasta Oceanului Atlantic, raurile sunt scurte, iar pe cea a Oceanului Pacific sunt mai lungi (Columbia, Colorado s.a.).
Marile Lacuri din America de Nord s-au format pe locul unui vechi rift continental in urma cu peste un miliard de ani intr-o zona tectonica activa. Este cel mai mare sistem lacustru de pe glob ca suprafata (244.106 kmp, insemnand 21% din suprafata totala acoperita cu apa dulce de pe glob) si volum de apa dulce (22.671 km3, adica 54% din total). Cele cinci lacuri componente sunt: Lacul Superior, Michigan, Huron, Erie si Ontario. Cascada Niagara s-a format intre lacurile Erie si Ontario. Inaltimea este de numai 51 m, dar latimea depaseste un km (1.039 m intre malurile canadian si american). Volumul de apa deversat este impresionant (2.400 m3/s)
Clima SUA este, in linii mari, temperata in jumatatea nordica, cu nuante oceanice pe coastele nord-atlantica si nord-pacifica, si subtropicala in sud.
Statele Unite ale Americii sunt renumite pentru gama sa extrem de larga a destinatiilor turistice, fie ca se alege vizitarea zonelor urbane, fie se alege explorarea teritoriului cu nenumarate atuuri naturale
Potrivit unui top realizat de discovery.com, cele mai impresionante atractii naturale de pe teritoriul SUA sunt: cele cinci parcuri nationale din sudul statului Utah, care dispun de unele dintre cele mai peisaje unice si frumoase din America de Nord, reprezentate de gresia rosie care acopera aceasta parte a continentului. Impreuna, aceste parcuri – Zion, Bryce Canyon, Arches, Canyonlands si Capitol Reef – ofera mii de arcade naturale si kilometri intregi de defileuri ametitoare; Acadia – coasta accidentata a statului Maine a uimit prin frumusetea si diversitatea sa. La inceputul secolului al XX-lea, insulele de pe langa coasta au fost incluse in primul parc national infiintat la est de fluviul Mississippi.
Death Valley, un parc national din statul California, este o regiune aflata sub nivelul marii, care combina caldura arzatoare si seceta constanta. Aici a fost inregistrata cea mai ridicata temperatura a aerului din lume, respectiv 56,7 grade Celsius. Insa, un fenomen extrem de rar, care are loc la fiecare zece ani, aduce precipitatii abundente care revigoreaza vegetatia.
Rezervatia naturala subtropicala "Everglades" a fost infiintata in 1947 in statul Florida, pentru a proteja ecosistemul fragil al zonei. Parcul se intinde pe o suprafata de peste 6.000 kmp si se afla la marginea unui ecosistem acvatic mlastinos, format din raul Kissimmee si lacul Okeechobee. Everglades a intrat in Patrimoniul Mondial UNESCO si a fost declarat Rezervatie a Biosferei in 1976.
Pestera Mamut se afla in Valea Green River din zona deluroasa a statului Kentucky. Este cea mai lunga retea de pesteri din lume cunoscuta, cu mai mult de 644 km explorati. Intregul sistem de pesteri a fost inclus in Patrimoniul Mondial UNESCO in 1981. Parcul National "Pestera Mamut" a fost infiintat in 1941, pentru a proteja labirintul de pesteri, dar si intregul ecosistem din jurul sau
In padurea Redwood din nordul Californiei exista cei mai inalti copaci din lume – gigantii sequoia, care au inaltimi de peste 100 m si o durata de viata cuprinsa intre 500 si 700 de ani.
Parcul National "Yosemite" este un parc care impresioneaza atat prin intindere (761.266 ha), cat si prin peisajele sale: spectaculoase stanci din granit iesind din zone plane, de campie, precum stanca El Capitan, inalta de 1.097 m, cascade ce revarsa sute de metri cubi de apa, cea mai impresionanta fiind cascada superioara Yosemite, a cincea cascada din lume, ca marime.
Parcul National "Denali", situat in jurul masivului McKinley (6.200 m) este un vast areal de conservare cu rang de rezervatie a biosferei, a carui suprafata depaseste 24.000 kmp. Parcul este caminul a 39 de specii de mamifere, printre care se numara elanul, caribu, lupul, ursul grizzly.
Parcul National "Yellowstone" este cel mai vechi, dar si cel mai mare parc national din lume (8.987 kmp). Statutul de parc national i-a fost acordat de presedintele Ulysses S. Grant, in 1872, declarand ca acesta "se va afla intotdeauna la dispozitia poporului american, in beneficiul si pentru bucuria acestuia". Parcul National "Yellowstone" a fost inscris, in 1978, in Patrimoniul Mondial al UNESCO.
Vedeta bucatariei din sud este carnea, in special cea de porc, precum si o larga varietate de produse, precum sunca de tara, carnatii, slanina. La fel de populara este carnea de pui, care poate fi pregatita la gratar sau prajita. Tipic pentru aceasta regiune este felul de mancare numit "Meat and Three", ce contine cel putin un fel de carne, alaturi de alte trei feluri de mancare, piure de cartofi, legume verzi sau macaroane cu branza. "Grits" contine porumb macinat grosier, fiert in apa cu sare sau lapte. Se serveste cu branza, sunca, felii de ceapa si un ou posat, dar se poate servi ca si garnitura alaturi de alte feluri de mancare. Cele mai populare deserturi sunt fructele glazurate si placinta de cartofi dulci.
In statele Texas, Utah, Arizona si New Mexico din regiunea de sud-vest a SUA, bucataria este si astazi influentata de cultura nativa americana, spaniola si mexicana. Nativii americani au cultivat ardei chili, porumb, fasole, rosii, dovlecei, spaniolii au adaugat produse din tara lor precum branza, untura si orezul, iar colonistii mexicani si cowboy au fost cei care au influentat si mai mult aceasta bucatarie. Astazi, bucataria din New Mexico este una dintre cele mai populare, urmata indeaproape de cea din Arizona, cunoscuta sub numele de "Sonoran". Aici toate felurile de mancare contin ardei chili, fie rosu sau verde, in functie de cat de picanta se vrea mancarea. Printre cele mai cunoscute sunt "Chilies Rellenos" si "Cheese Crisp".
Vestul SUA include, printre altele, statele California, Nevada, Washington, Oregon. Bucataria din zona de nord-vest pe coasta Pacificului (Oregon, Washington, Idaho, Montana si Alaska) este recunoscuta pentru fructele de mare proaspete (somon de Pacific, crabul rege, cod), vanat (elan, ren, urs), dar si pentru produsele locale, precum merele, afinele, ciupercile.
Bucataria californiana este un mix al numeroaselor culturi existente aici, care au creat feluri de mancare unice, precum: painea cu maia, recunoscuta pentru gustul sau acrisor si textura densa; "California Roll" este un produs influentat de sushi-ul japonez, si contine carne de crab, avocado, castravete, orez si alge marine; "Cioppino" este o tocana de fructe de mare, facuta initial din resturile ramase dupa ziua de pescuit de catre imigrantii italieni care au ajuns aici in secolul al XX-lea. Astazi sunt numeroase varietati de cioppino, realizate din diferiti pesti sau alte fructe de mare. Zona central-nordica a statului California este recunoscuta la nivel mondial pentru culturile de vita-de-vie, vinurile californiene fiind printre cele mai bune din lume
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.