Din aceeasi categorie
|
Manichiura acvariu 2.356 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Modele unghii de Craciun si Revelion 641 vizite - 0 comentarii adaugat de Bianca |
||||||||||||||||||
|
Sa avem o fata perfecta 1.665 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum ne alegem forma sprancenelor 1.827 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
10 Lucruri facute cu pistolul de lipit cu silicon 1.586 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum ne imbracam in functie de forma corpului? 707 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Fara cearcane in scurt timp 3.033 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ingrijirea parului vopsit 1.769 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Micropigmentare sprancene 3.010 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Sfaturi pentru sprancene perfecte 1.909 vizite - 0 comentarii adaugat de Georgyana87 |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Afla cum >> Frumusete
Gutuiul
| Adaugat de Cozana | 16.09.2022 |  Adauga
la favorite |
546 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteGUTUIUL
CYDONIA OBLONGA MILL. (FAM. ROSACEAE)
Gutuiul, originar din insula Creta si Asia de Sud-Vest, era foarte raspandit in jurul anticului Sidon, oras
infloritor al Feniciei, de Ia care, de altfel, isi trage si denumirea genului (de la cuvantul grecesc Kydon,
numele vechi al orasului de azi Canea de pe insula Creta, nume folosit si de Hippocrate).
In Grecia antica, gutuile erau considerate fructele zeitei Venus, tinerele casatorite trebuind sa guste din
ele inainte de a pasi pragul camerei nuptiale, pentru a pune casnicia sub protectia frumoasei zeite.
Gutuiul se cultiva cu 4000 ani in urma.
Gutuiul are doua varietati: var. maliformis (Mill.) (C.K. Schneid.) si var. pyriformis (Kirchn.) si mai multe
soiuri de cultura: Angers, Lescowatz, Constantinopol, Beretchi, „De Vrania".
Se utilizeaza, in scopuri medicinale, atat pulpa cat si semintele.
PRINCIPALII CONSTITUENTI
Gutuile contin 70-72% apa, 7-8% zaharuri, 0,5% protide, acizi organici, tanin, pectine, cantitati mici de
grasimi, saruri minerale de Fe, Ca, P, K, Cu, Mg, S etc, vitaminele A, B, C si PP. Semintcle contin 20%
substante mucilaginoase si amigdalina.
RECOMANDARI TERAPEUTICE
Intern.
Gratie taninului, pulpa fiructului are proprietati astringente puternice, gutuile fiind indicate ca
antidiareice, mai ales in diareile celor debilitati, ale convalescentilor, copiilor si varstnicilor, deoarece
actiunea taninului este atenuata de cea emolienta datorita mucilagiilor.
De asemenea, se recomanda ca antihemoragice in hemoptizii, hemoroizi, hemoragii uterine.
Usoara lor aciditate le face utile in dispepsiile atonice (asa-zisul „stomac lenes"), iar in consum prelungit,
in insuficienta hepatica.
Gutuile se recomanda si ca antivomitiv in vomismente cronice.
Semintele, puternic emoliente, sunt recomandate ca remediu pectoral in tuse, bronsita, raguseala.
Extern.
Proprietatile astringente combinate cu cele emoliente justifica utilizarca lor sub forma de^gargarisme in
laringite, faringite, amigdalite, stomatite, in tratamentul hemoroizilor, eczemelor, arsurilor etc.Page 60 of 240
Semintele sunt recomandate si ca adjuvante in calmarea iritatiilor pielii si ale sanilor, ca si in tratarea
crapaturilor mainilor, a degeraturilor, in eczeme, arsuri, conjunctivite, hemoroizi inflamatorii.
Cosmetica.
Semintele de gutui se citeaza pentru hidratarea tenurilor uscate si curatarea celor patate.
MOD DE INTREBUINTARE
Consumul fructelor ca atare sau al unor produse obtinute din acestea (suc, sirop, jeleu) si ca mancare
preparata sub forma de diferite feluri culinare.
Decoctul are o actiune mai marcanta. Se prepara dintr-o gutuie mare, rasa, la 1 litru de apa; se lasa sa
fiarba pana ce lichidul se reduce la jumatate, cantitatea care se bea in cursul unei zile, indulcita cu 50 g
zahar.
Acest decoct se utilizeaza si extern pentru gargarisme.
Infuzie pectorala din seminte, o lingurita la o cana, cate doua cani pe zi.
Macerat la rece din o lingurita de seminte la o cana timp de 2-4 ore, pentru lotiuni sau comprese contra
iritatiilor pielii si in cosmetica.
Observatie. Frunzele, bogate in tanin, sunt foarte eficiente, ca antidiareice, sub forma de infuzie cu 1-2
lingurite la o cana, bandu-se 2 cani pe zi.
impreuna cu frunzele de Mur sau Zmeur si cu fructe de macese, se obtine un ceai alimentar foarte placut
la gust.
CYDONIA OBLONGA MILL. (FAM. ROSACEAE)
Gutuiul, originar din insula Creta si Asia de Sud-Vest, era foarte raspandit in jurul anticului Sidon, oras
infloritor al Feniciei, de Ia care, de altfel, isi trage si denumirea genului (de la cuvantul grecesc Kydon,
numele vechi al orasului de azi Canea de pe insula Creta, nume folosit si de Hippocrate).
In Grecia antica, gutuile erau considerate fructele zeitei Venus, tinerele casatorite trebuind sa guste din
ele inainte de a pasi pragul camerei nuptiale, pentru a pune casnicia sub protectia frumoasei zeite.
Gutuiul se cultiva cu 4000 ani in urma.
Gutuiul are doua varietati: var. maliformis (Mill.) (C.K. Schneid.) si var. pyriformis (Kirchn.) si mai multe
soiuri de cultura: Angers, Lescowatz, Constantinopol, Beretchi, „De Vrania".
Se utilizeaza, in scopuri medicinale, atat pulpa cat si semintele.
PRINCIPALII CONSTITUENTI
Gutuile contin 70-72% apa, 7-8% zaharuri, 0,5% protide, acizi organici, tanin, pectine, cantitati mici de
grasimi, saruri minerale de Fe, Ca, P, K, Cu, Mg, S etc, vitaminele A, B, C si PP. Semintcle contin 20%
substante mucilaginoase si amigdalina.
RECOMANDARI TERAPEUTICE
Intern.
Gratie taninului, pulpa fiructului are proprietati astringente puternice, gutuile fiind indicate ca
antidiareice, mai ales in diareile celor debilitati, ale convalescentilor, copiilor si varstnicilor, deoarece
actiunea taninului este atenuata de cea emolienta datorita mucilagiilor.
De asemenea, se recomanda ca antihemoragice in hemoptizii, hemoroizi, hemoragii uterine.
Usoara lor aciditate le face utile in dispepsiile atonice (asa-zisul „stomac lenes"), iar in consum prelungit,
in insuficienta hepatica.
Gutuile se recomanda si ca antivomitiv in vomismente cronice.
Semintele, puternic emoliente, sunt recomandate ca remediu pectoral in tuse, bronsita, raguseala.
Extern.
Proprietatile astringente combinate cu cele emoliente justifica utilizarca lor sub forma de^gargarisme in
laringite, faringite, amigdalite, stomatite, in tratamentul hemoroizilor, eczemelor, arsurilor etc.Page 60 of 240
Semintele sunt recomandate si ca adjuvante in calmarea iritatiilor pielii si ale sanilor, ca si in tratarea
crapaturilor mainilor, a degeraturilor, in eczeme, arsuri, conjunctivite, hemoroizi inflamatorii.
Cosmetica.
Semintele de gutui se citeaza pentru hidratarea tenurilor uscate si curatarea celor patate.
MOD DE INTREBUINTARE
Consumul fructelor ca atare sau al unor produse obtinute din acestea (suc, sirop, jeleu) si ca mancare
preparata sub forma de diferite feluri culinare.
Decoctul are o actiune mai marcanta. Se prepara dintr-o gutuie mare, rasa, la 1 litru de apa; se lasa sa
fiarba pana ce lichidul se reduce la jumatate, cantitatea care se bea in cursul unei zile, indulcita cu 50 g
zahar.
Acest decoct se utilizeaza si extern pentru gargarisme.
Infuzie pectorala din seminte, o lingurita la o cana, cate doua cani pe zi.
Macerat la rece din o lingurita de seminte la o cana timp de 2-4 ore, pentru lotiuni sau comprese contra
iritatiilor pielii si in cosmetica.
Observatie. Frunzele, bogate in tanin, sunt foarte eficiente, ca antidiareice, sub forma de infuzie cu 1-2
lingurite la o cana, bandu-se 2 cani pe zi.
impreuna cu frunzele de Mur sau Zmeur si cu fructe de macese, se obtine un ceai alimentar foarte placut
la gust.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.