Cetatea - Limba Noastra (Versuri Alexei Mateevici)

Limba Noastra - Cetatea (Alexei Mateevici lyrics)

Versuri/text:

Limba noastra
de Alexei Mateevici

Limba noastra-i o comoara
In adancuri infundata
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.
Limba noastra-i foc ce arde
Intr-un neam, ce fara veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastra-i numai cantec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zari albastre.

Limba noastra-i graiul painii,
Cand de vant se misca vara;
In rostirea ei batranii
Cu sudori sfintit-au tara.
Limba noastra-i frunza verde,
Zbuciumul din codrii vesnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfesnici.
Nu veti plange-atunci amarnic,
Ca vi-i limba prea saraca,
Si-ti vedea, cat ii de darnic
Graiul tarii noastre draga.

Limba noastra-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Si citindu-le 'nsirate, -
Te-nfiori adanc si tremuri.
Limba noastra ii aleasa
Sa ridice slava-n ceruri,
Sa ne spiue-n hram si-acasa
Vesnicele adevaruri.
Limba noastra-i limba sfanta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plang si care o canta
Pe la vatra lor taranii.

Inviati-va dar graiul,
Ruginit de multa vreme,
Stergeti slinul, mucegaiul
Al uitarii 'n care geme.
Strangeti piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde -
Si-ti avea in revarsare
Un potop nou de cuvinte.
Rasari-va o comoara
In adancuri infundata,
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.