Din aceeasi categorie
|
20 de animale dragute care sunt mortale. 59 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Lumea serpilor 1.011 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
In interiorul fabricii de hrana pt animale de companie 44 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
In interiorul fabricii de hrana pt animale de companie 22 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
20 de animale preistorice ,periculoase care au disparut 28 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Animale disparute – Natura si capcanele mortii 796 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Animale disparute – Natura si capcanele mortii 679 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Earthlings – dependenti de animale 412 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Al saselea simt si procesul antrenarii extrasenzoriale 277 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pradatorul perfect 285 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Animale veninoase
| Adaugat de Cozana | 20.02.2013 |  Adauga
la favorite |
1.465 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteAnimale veninoase — animale al caror organism produce substante care, atit pentru indivizii altor specii, cit si pentru om, sint otravitoare. Nimerind in organismul unui asemenea individ sau al unui om, aceste substante (veninuri) provoaca disfunctii ale organelor si sistemelor sau chiar moartea. Exista animale veninoase pasive si animale veninoase active. Animalele veninoase pasive se caracterizeaza prin lipsa glandelor veninoase speciale, prin organele de atac; substanta otravitoare este un component al secretiei glandelor salivare, sexuale, lichidului tisular, limfei. De ex., pederinul (secretia veninoasa in ovarele gindacilor cu aripile scurte din genul pederus, familia stafilinidelor), nimerind pe piele, provoaca dermatite, daca ajunge in intestine — intoxicatie generala; perisorii chitinosi ai omizii fluturelui-auriu si ai omizii-procesionare-a-stejarului, nimerind in ochi, provoaca conjunctivita, iar nimerind in gura — stomatita.
Icrele de mreana, fiind consumate fara a fi fierte cel putin o ora, midiile si stridiile, care au crescut in bazine cu apa murdara, datorita insusirii lor de a acumula diferite toxine si microbi patogeni, pot provoca intoxicatii alimentare. Animalele veninoase active se caracterizeaza prin prezenta unor glande ce secreta venin si a organelor de atac. Cele mai periculoase animale veninoase sint serpii veninosi, de ex., efa, giurza, cobra, vipera. Patrunzind in organism, veninul provoaca la inceput o reactie locala, iar dupa ce a fost absorbit in singe — si o reactie generala. De ex., in cazul reactiei locale pe locul muscat de cobra apar edem, durere, vezicule, are loc necrozarea tesuturilor s. a., apoi urmeaza reactia generala, care, in functie de actiunea veninului, poate cauza inflamatia rinichilor, dereglari ale coagularii singelui si alte fenomene (paralizia centrului cardiovascular si a celui respirator), ce pot provoca moartea. Primul ajutor oferit unei persoane muscate de serpi veninosi consta in extragerea urgenta (cel tirziu peste 30 min. dupa muscatura) a veninului din rana prin sugerea lui. Insa se va avea in vedere ca persoana, care ofera ajutorul, sa nu aiba dinti afectati, zgirieturi si rani pe buze sau in cavitatea bucala. Nu se admite arderea ranii, aplicarea garoului, consumul alcoolului. Persoana muscata trebuie transportata cit mai repede la spital, unde i se va injecta anti-viperina (ser specific).
Pestii veninosi din Marea Neagra — dracul-de-mare, scorpena, pisica-de-mare — pot intepa cu ghimpii si inotatoarele, care comunica cu glandele veninoase. Veninul patruns in locul intepat provoaca uneori necroza. Cu scopul de a preveni intepaturile de pesti, pescarilor li se recomanda sa poarte haine speciale si manusi din pinza de cort. In timpul prelucrarii pestelui mort i se taie mai intii inotatoarele care au razele ascutite, iar pestii vii nu se iau cu mina. La fel de periculoase sint meduzele si actiniile. La atingerea de tentaculele lor, care au celule cu substante veninoase, pe portiunea de piele respectiva apar niste pete sau dungi rosii, senzatii de arsura, durere; uneori slabiciune generala, disfunctie intestinala, dispnee, dureri musculare; in cazurile grave apar si varsaturi, dureri in extremitati, excitatie nervoasa. Au fost constatate si cazuri mortale. Pentru om sint otravitoare si multe specii de artropode, de ex., scolopendra (miriapoda), a carei intepatura este insotita de o durere puternica, iar locul intepat se inflameaza. Pentru a reduce durerile, se recomanda compresie cu solutie saturata de sulfat de magneziu. Dintre paianjeni, cei mai veninosi sint tarantula si caracurtul. Ultimul se intilneste in Asia Mijlocie, Daghestan, Crimeea. Veninul lui provoaca o reactie locala pronuntata (la inceput — durere, apoi — necroza) si intoxicatie generala, manifestata prin excitabilitate crescuta, ataxie, convulsii, paralizie partiala; uneori are loc moartea. Remediul cel mai eficace contra veninului de caracurt este serul anticaracurt. Totodata se recomanda bautura abundenta. Intepatura tarantulei este mai putin periculoasa pentru om, manifestindu-se numai prin procese inflamatoare. Se recomanda ungerea locului intepat cu o solutie de amoniac si aplicarea compreselor. In Crimeea, Asia Mijlocie si Caucaz se intilnesc citeva specii de scorpioni, a caror intepatura este foarte dureroasa, insotita de edem si inrosirea pielii, convulsii, dureri in regiunea inimii, frisoane, se ingreuneaza respiratia (dispnee). Primul ajutor prevede aplicarea termoforului bai si lichide fierbinti. Dintre insecte, periculoase albinele si viespile, ale caror glande veninoase comunica cu un ac. Intepatura lor provoaca durere, locul intepat se inroseste si se inflameaza. Consecintele sint mai grave atunci, cind este intepata mucoasa cavitatii bucale (in cazul cind viespea sau albina nimereste in gura, de ex., impreuna cu fructele). Albinele inteapa, cind sint deranjate. Gradul de intoxicatie depinde de numarul total de intepaturi, locul atacat si de sensibilitatea persoanei intepate fata de veninul lor, In caz de intepatura se va scoate acul si se va spala rana cu o solutie de amoniac sau de alcool etilic. Se aplica, de asemenea, gheata, compresie cu apa rece sau cu apa de plumb. Una dintre masurile de profilaxie contra animale veninoase este cunoasterea modului de viata si a locului de trai al acestora.
Icrele de mreana, fiind consumate fara a fi fierte cel putin o ora, midiile si stridiile, care au crescut in bazine cu apa murdara, datorita insusirii lor de a acumula diferite toxine si microbi patogeni, pot provoca intoxicatii alimentare. Animalele veninoase active se caracterizeaza prin prezenta unor glande ce secreta venin si a organelor de atac. Cele mai periculoase animale veninoase sint serpii veninosi, de ex., efa, giurza, cobra, vipera. Patrunzind in organism, veninul provoaca la inceput o reactie locala, iar dupa ce a fost absorbit in singe — si o reactie generala. De ex., in cazul reactiei locale pe locul muscat de cobra apar edem, durere, vezicule, are loc necrozarea tesuturilor s. a., apoi urmeaza reactia generala, care, in functie de actiunea veninului, poate cauza inflamatia rinichilor, dereglari ale coagularii singelui si alte fenomene (paralizia centrului cardiovascular si a celui respirator), ce pot provoca moartea. Primul ajutor oferit unei persoane muscate de serpi veninosi consta in extragerea urgenta (cel tirziu peste 30 min. dupa muscatura) a veninului din rana prin sugerea lui. Insa se va avea in vedere ca persoana, care ofera ajutorul, sa nu aiba dinti afectati, zgirieturi si rani pe buze sau in cavitatea bucala. Nu se admite arderea ranii, aplicarea garoului, consumul alcoolului. Persoana muscata trebuie transportata cit mai repede la spital, unde i se va injecta anti-viperina (ser specific).
Pestii veninosi din Marea Neagra — dracul-de-mare, scorpena, pisica-de-mare — pot intepa cu ghimpii si inotatoarele, care comunica cu glandele veninoase. Veninul patruns in locul intepat provoaca uneori necroza. Cu scopul de a preveni intepaturile de pesti, pescarilor li se recomanda sa poarte haine speciale si manusi din pinza de cort. In timpul prelucrarii pestelui mort i se taie mai intii inotatoarele care au razele ascutite, iar pestii vii nu se iau cu mina. La fel de periculoase sint meduzele si actiniile. La atingerea de tentaculele lor, care au celule cu substante veninoase, pe portiunea de piele respectiva apar niste pete sau dungi rosii, senzatii de arsura, durere; uneori slabiciune generala, disfunctie intestinala, dispnee, dureri musculare; in cazurile grave apar si varsaturi, dureri in extremitati, excitatie nervoasa. Au fost constatate si cazuri mortale. Pentru om sint otravitoare si multe specii de artropode, de ex., scolopendra (miriapoda), a carei intepatura este insotita de o durere puternica, iar locul intepat se inflameaza. Pentru a reduce durerile, se recomanda compresie cu solutie saturata de sulfat de magneziu. Dintre paianjeni, cei mai veninosi sint tarantula si caracurtul. Ultimul se intilneste in Asia Mijlocie, Daghestan, Crimeea. Veninul lui provoaca o reactie locala pronuntata (la inceput — durere, apoi — necroza) si intoxicatie generala, manifestata prin excitabilitate crescuta, ataxie, convulsii, paralizie partiala; uneori are loc moartea. Remediul cel mai eficace contra veninului de caracurt este serul anticaracurt. Totodata se recomanda bautura abundenta. Intepatura tarantulei este mai putin periculoasa pentru om, manifestindu-se numai prin procese inflamatoare. Se recomanda ungerea locului intepat cu o solutie de amoniac si aplicarea compreselor. In Crimeea, Asia Mijlocie si Caucaz se intilnesc citeva specii de scorpioni, a caror intepatura este foarte dureroasa, insotita de edem si inrosirea pielii, convulsii, dureri in regiunea inimii, frisoane, se ingreuneaza respiratia (dispnee). Primul ajutor prevede aplicarea termoforului bai si lichide fierbinti. Dintre insecte, periculoase albinele si viespile, ale caror glande veninoase comunica cu un ac. Intepatura lor provoaca durere, locul intepat se inroseste si se inflameaza. Consecintele sint mai grave atunci, cind este intepata mucoasa cavitatii bucale (in cazul cind viespea sau albina nimereste in gura, de ex., impreuna cu fructele). Albinele inteapa, cind sint deranjate. Gradul de intoxicatie depinde de numarul total de intepaturi, locul atacat si de sensibilitatea persoanei intepate fata de veninul lor, In caz de intepatura se va scoate acul si se va spala rana cu o solutie de amoniac sau de alcool etilic. Se aplica, de asemenea, gheata, compresie cu apa rece sau cu apa de plumb. Una dintre masurile de profilaxie contra animale veninoase este cunoasterea modului de viata si a locului de trai al acestora.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.