Din aceeasi categorie
|
Datini de Craciun din Sarasau Maramures 1.921 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Zorii statului medieval Tara Romaneasca (I) 1.122 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pravila de la Govora 621 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Regele - Ilegal la el in tara ! 25 Dec 1990 & 7 Oct 1994 938 vizite - 0 comentarii adaugat de zorba |
||||||||||||||||||
|
Ziua nationala a Romaniei 1.099 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Catre Tara Fagaduintei - 40 De Ani In Desert 566 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Formarea Moldovei 927 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
24 ianuarie 1859: „Mica Unire", primul pas spre Romania! 966 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
24 ianuarie 1859: Mica Unire 1.228 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Famagusta - Orasul fantoma...in Cipru 15.894 vizite - 0 comentarii adaugat de Alexandra |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Tara Maramuresului
| Adaugat de Cozana | 19.08.2013 |  Adauga
la favorite |
929 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteMaramures este un judet in regiunea Transilvania din Romania. Din punct de vedere al culturii traditionale, actualul judet este alcatuit din patru zone (etno-folcorice) distincte: Tara Chioarului, Tara Lapusului, Tara Maramuresului (jumatatea de nord-est a Maramuresului Istoric) si Tara Codrului (partea de sud-vest), la care se adauga Zona Metropolitana Baia Mare.
Judetul Maramures este o unitate administrativa care s-a constituit dupa Marea Unire din 1918 cand partea de Sud a Tarii Maramuresului a intrat in componenta Romaniei In perioada interbelica Judetul Maramures (interbelic) cuprindea numai partea de Nord-Est, de peste Muntii Gutai, a actualului judet, iar resedinta a fost orasul Sighet. Judetul avea in 1930 o populatie de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7% romani, 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 6,9% maghiari, 2% germani s.a. Celelate parti care compun acum Judetul Maramures, inclusiv orasul Baia Mare, a facut parte din judetul Satu-Mare (interbelic).
Dupa Al Doilea Razboi Mondial limitele administrative ale judetului au fost modificate pentru a cuprinde si regiunile mentionate mai sus: Tara Chioarului, Tara Lapusului si o parte din Tara Codrului, rezultand actualul judet Maramures la care se refera acest articol.
El este continuatorul voievodatului Maramuresului, al comitatului Maramures si al judetului Maramures (interbelic).
Judetul Maramures este situat in partea de nord a tarii, fiind delimitat de judetele Satu-Mare, Salaj, Cluj, Bistrita-Nasaud si Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina, avand o suprafata de 6.215 km² (2,6% din suprafata tarii) si un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic.
Zona montana apartinand Carpatilor Orientali reprezinta 43%, zona colinara (dealuri, podisuri si piemonturi) circa 30%, iar zona joasa (depresiuni, lunci si terase) restul de 27% din suprafata judetului. Principalele unitati montane sunt: Muntii Rodnei (cei mai inalti), Muntii Maramuresului si lantul vulcanic Ignis-Gutai-Tibles.
Reteaua hidrografica este reprezentata de principalele rauri: Tisa, Viseu, Iza, Lapus si Somes.
Vegetatia si fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii in functie de altitudine, unele avand caracter endemic muntilor Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentand o mare varietate in functie de altitudine: in zona alpina de capra neagra, marmota, acvila de stanca, in jnepenis de cocosul de mesteacan, iar in padurile de conifere de ras, cocosul de munte, ursul brun, cerbul carpatin si altele. In raurile de munte, Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser, alaturi de pastrav si lipan traieste cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrita.
Datorita acestor bogatii naturale, in judetul Maramures au fost declarate prin Decretul 204/1997 si H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervatii naturale de interes national, iar Rezervatia stiintifica Pietrosu Mare (cuprinsa in aria teritoriala a Parcului National Rodna) este inclusa in programul mondial al UNESCO - „Omul si Biosfera", alaturi de Delta Dunarii si Parcul National Retezat[1].
)
Stema judetului Maramures
Este adoptata prin Hotararea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 si publicata in Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.
Descrierea stemei: Stema judetului Maramures se compune dintr-un scut taiat; in dreapta partii superioare se afla un cap de zimbru, natural, avand intre coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat in dreapta de o roza din acelasi metal, iar in stanga, de o semiluna de argint, conturnata; in stanga partii superioare este reprezentata o capra neagra stand pe piscul unui munte de argint, care are conturat, in centru, intrarea intr-o mina; muntele este flancat de doi brazi naturali; in partea inferioara, pe camp de azur, se afla o biserica din lemn, de aur, vazuta dinspre altar, cu acoperis in doua ape, fiecare nivel fiind terminat cu cate o cruce avand trei brate orizontale si a carei turla se inalta pana la mijlocul campului superior.
Semnificatia elementelor insumate: Capul de zimbru, vechi simbol maramuresan, aminteste de legenda descalecatului, plecarea lui Dragos si Bogdan I din Maramures pentru a forma statul feudal independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra neagra si brazii evoca relieful si principalele bogatii naturale ale zonei. Intrarea in mina reprezinta bogatiile subsolului a caror exploatare a avut o importanta pondere in economia judetului. Biserica din lemn atesta faptul ca in acest judet se pastreaza cele mai impunatoare constructii de acest fel din tara.
Judetul Maramures este o unitate administrativa care s-a constituit dupa Marea Unire din 1918 cand partea de Sud a Tarii Maramuresului a intrat in componenta Romaniei In perioada interbelica Judetul Maramures (interbelic) cuprindea numai partea de Nord-Est, de peste Muntii Gutai, a actualului judet, iar resedinta a fost orasul Sighet. Judetul avea in 1930 o populatie de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7% romani, 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 6,9% maghiari, 2% germani s.a. Celelate parti care compun acum Judetul Maramures, inclusiv orasul Baia Mare, a facut parte din judetul Satu-Mare (interbelic).
Dupa Al Doilea Razboi Mondial limitele administrative ale judetului au fost modificate pentru a cuprinde si regiunile mentionate mai sus: Tara Chioarului, Tara Lapusului si o parte din Tara Codrului, rezultand actualul judet Maramures la care se refera acest articol.
El este continuatorul voievodatului Maramuresului, al comitatului Maramures si al judetului Maramures (interbelic).
Judetul Maramures este situat in partea de nord a tarii, fiind delimitat de judetele Satu-Mare, Salaj, Cluj, Bistrita-Nasaud si Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina, avand o suprafata de 6.215 km² (2,6% din suprafata tarii) si un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic.
Zona montana apartinand Carpatilor Orientali reprezinta 43%, zona colinara (dealuri, podisuri si piemonturi) circa 30%, iar zona joasa (depresiuni, lunci si terase) restul de 27% din suprafata judetului. Principalele unitati montane sunt: Muntii Rodnei (cei mai inalti), Muntii Maramuresului si lantul vulcanic Ignis-Gutai-Tibles.
Reteaua hidrografica este reprezentata de principalele rauri: Tisa, Viseu, Iza, Lapus si Somes.
Vegetatia si fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii in functie de altitudine, unele avand caracter endemic muntilor Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentand o mare varietate in functie de altitudine: in zona alpina de capra neagra, marmota, acvila de stanca, in jnepenis de cocosul de mesteacan, iar in padurile de conifere de ras, cocosul de munte, ursul brun, cerbul carpatin si altele. In raurile de munte, Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser, alaturi de pastrav si lipan traieste cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrita.
Datorita acestor bogatii naturale, in judetul Maramures au fost declarate prin Decretul 204/1997 si H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervatii naturale de interes national, iar Rezervatia stiintifica Pietrosu Mare (cuprinsa in aria teritoriala a Parcului National Rodna) este inclusa in programul mondial al UNESCO - „Omul si Biosfera", alaturi de Delta Dunarii si Parcul National Retezat[1].
)
Stema judetului Maramures
Este adoptata prin Hotararea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 si publicata in Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.
Descrierea stemei: Stema judetului Maramures se compune dintr-un scut taiat; in dreapta partii superioare se afla un cap de zimbru, natural, avand intre coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat in dreapta de o roza din acelasi metal, iar in stanga, de o semiluna de argint, conturnata; in stanga partii superioare este reprezentata o capra neagra stand pe piscul unui munte de argint, care are conturat, in centru, intrarea intr-o mina; muntele este flancat de doi brazi naturali; in partea inferioara, pe camp de azur, se afla o biserica din lemn, de aur, vazuta dinspre altar, cu acoperis in doua ape, fiecare nivel fiind terminat cu cate o cruce avand trei brate orizontale si a carei turla se inalta pana la mijlocul campului superior.
Semnificatia elementelor insumate: Capul de zimbru, vechi simbol maramuresan, aminteste de legenda descalecatului, plecarea lui Dragos si Bogdan I din Maramures pentru a forma statul feudal independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra neagra si brazii evoca relieful si principalele bogatii naturale ale zonei. Intrarea in mina reprezinta bogatiile subsolului a caror exploatare a avut o importanta pondere in economia judetului. Biserica din lemn atesta faptul ca in acest judet se pastreaza cele mai impunatoare constructii de acest fel din tara.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.