Din aceeasi categorie
|
Pe poteci, spre inima ta! S2-Ep4 (41): 267 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Manastirea Corbii de Piatra 776 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Padurea de piatra – China 1.235 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Biserica de piatra din Densus-Jud Hunedoara 123 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cascada Duruitoarea jud.Neamt 343 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Piatra Mare prin Canionul Sapte Scari 524 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Balan – Piatra Singuratica 78 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Avebury Anglia 231 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
O calatorie in muntii Bucegi 1.222 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cabana Piatra Arsa 1.001 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Piatra Neamt
| Adaugat de Cozana | 18.10.2013 |  Adauga
la favorite |
1.111 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteCele mai vechi urme de locuire umana - ce dateaza din Preistorie- se regasesc pe teritoriul actual al orasului in asezarea de la Poiana Ciresului (pe culmea Cerenegura - spre gura de varsare a paraului Batca Doamnei), datata din mezolitic (cca. 12.000 i.e.n.).
Antichitatea este reprezentata - initial - prin fragmente de ceramica, obiecte de piatra si silexuri apartinand civilizatiei Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 i.e.n.) si epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), descoperite in Ciritei, Lutarie, Valeni - zona Bolovoaia. La Batca Doamnei, Cozla si Darmanesti s-au evidentiat elmente apartinand civilizatiei geto-dacice (sec. II i.e.n. - II e.n.), careia ii apartine un segment semnificativ al istoriei locale. Asezarile fortificate de la Batca Doamnei si Cozla (sec. I i.e.n. - I e.n.) sunt marca existentei unui centru politic, economic si spiritual, cetatea Petrodava fiind mentionata in Geographica lui Ptolemeu . Dupa cucerirea romana, rolul de punct fortificat a disparut, dar continuarea locuirii pe teritoriul orasului s-a mentinut.
Evul Mediu incepe cu un nivel de locuire al asezarii de la Lutarie - datat din secolele V-VI - cand influenta popoarelor migratoare dar si cea a civilizatiei romane sau romano-bizantine a dus la aparitia culturii Costisa-Botosana (secolele V-VII e.n.). Pentru perioada secolelor VIII-IX, semnificativa este asezarea limitrofa de la Brasauti-Dumbrava Rosie, care apartin culturii Dridu.
Informatiile privitoare la primele doua secole ale mileniului II sunt insuficiente. In schimb se cunosc elemente legate de populatia autohtona a secolului XIII, dar mai ales despre asezarile medievale de la Piatra-Neamt - Batca Doamnei si Pietricica. Astfel, primele mentiuni scrise despre Piatra Neamt[B] se intalnesc in Cronica ruseasca (cca.1387-1392) sub numele de Kamena (Piatra) - in Lista oraselor valahe de la Dunare[6] si, in documentele asociate cu expeditia regelui Sigismund de Luxemburg in Moldova in anul 1395. In actul din 31 iulie 1431 prin care Alexandru cel Bun a dat Manastirii Bistrita doua prisaci, este mentionata si o "casa a lui Craciun de la Piatra". Statutul de targ domnesc orasul - totusi - il primeste doar in anul 1453. Cu timpul, targul Piatra capata o mai mare importanta, aceasta si datorita constituirii aici (estimata a fi intre 1468-1475. a unei Curti Domnesti (mentionata ulterior in mai multe randuri - 1552, 1570, 1594), de catre Stefan Cel Mare. Aceasta a exercitat o puternica influenta atat in plan economic, politic cat si administrativ, chiar daca ea nu a fost decat o casa voievodala. In urma sapaturilor efectuate in anii '50, atat aici cat si la Batca Doamnei, au fost descoperite vestigii medievale.
In perioada Renasterii si Revolutiei industriale evolutia continua. Spre inceputul secolului XVII orasul devenise un centru de productie, iar in 1797 Piatra inceteaza de a mai fi targ voievodal. Pe fondul diversificarii productiei mestesugaresti si comerciale, spre sfarsitul secolului al XVIII-ea - inceputul secolului al XIX-lea, orasul devine cel mai important centru urban si comercial al tinutului Neamt. Treptat constructiile incep sa acopere si terasele mai joase ale Bistritei si Cuejdiului, iar la mijlocul secolului al XIX-lea sunt incluse in perimetrul orasului si satele Maratei si Darmanesti.
In Epoca Moderna revolutia tehnica, reformele de dupa 1859, cucerirea independentei de stat in 1877 si masurile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial si in aceasta parte a tarii. La 8 noiembrie 1841 prima „moara" de hartie (prima, de altfel, de acest fel) din Moldova este deschisa de Gheorghe Asachi, iar din 1852 aici a functionat fabrica de postav si sumane Grulich. Apar apoi fabrici de cherestea, sapun, chibrituri, bere si mori. In 1864 la numele de Piatra se adauga cuvantul Neamt, masura necesara pentru a deosebi orasul de Piatra din judetul Olt. 15 februarie 1885 este asociat cu construirea caii ferate Piatra-Neamt - Bacau. Se deschide si filiala locala a Bancii Nationale, in 1832 apare prima scoala publica, iar in 1871 este construit primul teatru. Raul Bistrita a jucat rolul de veritabila artera de comunicatie de care depindea viata economica a orasului. Pe Bistrita veneau plutele care asigurau materia prima necesara fabricilor de cherestea si de hartie si tot ea constituia o cale de legatura cu Bacau si porturile dunarene. In zona orasului, raul avea o latime medie de 50 m si un debit de 50mc/s, care insa avea variatii impresionante ce oscilau intre 3 si 1080 mc/s, astfel ca uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverana.
Localitatea era frecvent afectata de calamitati - inundatii si mai ales incendii ( mai 1847, 9 iulie 1883, 14 iunie 1887, 6 iulie 1889, 18 august 1891 si 26 martie 1902). In anul 1897 o portiune din dealul Cozla aluneca. In 1901 se incepe consolidarea si amenajarea terenului alunecat se planteaza arbori si se construiesc alei, luind astfel nastere "Parcul Cozla", iar in august 1904 se deschide Parcul zoologic.
Reorganizarea armatei din 1 ianuarie 1877, face ca judetele Neamt si Suceava sa devina baze de recrutare pentru al XV-lea regiment de Dorobanti- compus din 2 batalioane si cu resedinta la Piatra (primul comandant fiind Locotenent colonelul Alexandru Fotea). Regimentul a participat in Razboiului de independenta de la 1877-1878 la luptele de la Plevna, Grivita II (citat fiind aici printr-un ordin de zi de catre domnitorul Carol I), Rahova, Vidin si Smardan. La 15 martie 1878 regimentul este retras in tara. Acesta este in august 1891 desfiintat, fiind inlocuit de Regimentul 15 infanterie "Razboieni", care participa in 1913 la campania din Bulgaria, fiind printre unitatile care au ajuns pana aproape de Sofia).
In ultima parte a secolului XIX se adopta masuri semnificative de sistematizare (adaptarea strazilor la circulatia trasurilor si pavarea lor, amenajarea de piete, canalizarea apelor uzate si a paraului Cuiejdi, modernizarea centrului orasului si instituirea iluminatului public, amenajarea unor bulevarde, scuaruri, gradini si parcuri, controlul riguros al constructiilor norme de constructie si planuri urbanistice), extindere si modernizare constructia de monumente.
La inceputul Secolului XX, intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial a facut ca situatia locala sa aiba mult de suferit. In campaniile acestuia, unitatea din Piatra - Neamt a pierdut peste 2.000 de ostasi. In anii de dupa razboi s-a reusit refacerea vietii economice, perioada interbelica fiind o perioada relativ prospera. Populatia ajunge de la 18.795 locuitori in 1913 la 35.952 in 1927 (22.000 romani si 13.952 evrei, restul de alte nationalitati). In 1929 este finalizata o a doua uzina electrica.[5] In 1925 satele Sarata, Valeni si Vanatori intra in compunerea localitatii.
Intrarea Romaniei in cel de-al doilea razboi mondial, moment ce l-a gasit pe maresalul Ion Antonescu la Piatra Neamt, a determinat trimiterea pe front a unitatilor militare din zona. Evolutia ulterioara a evenimentelor, mai ales dupa strapungerea de catre armata sovietica a fortificatiei Targu Neamt-Pascani, a facut ca multe dintre localitatile aflate in estul orasului si judetului sa sufere mari distrugeri. Anii de dupa razboi si schimbarea regimului politic in 1947, au determinat o noua etapa in evolutia istorica locala, in care se pot distinge, totusi, si transformari pozitive, care si-au pus amprenta asupra zonei si locuitorilor sai. Inclus in Regiunea Bacau, dupa 1968 in urma reformei administrativ-teritoriale, orasul redevine resedinta de judet, ceea ce da pe plan local un nou impuls economic. Dupa construirea lacului de acumulare de la Bicaz si punerea in functiune a intregului sistem hidroenergetic pe cursul mijlociu si inferior ale raului Bistrita - in anii '60, rolul economic si aspectul Bistritei s-au schimbat. Plutele au disparut, au aparut hidrocentralele ca sursa nepoluanta de energie, debitul apei nu mai cunoaste variatiile din trecut, au aparut lacuri de acumulare si baraje care modifica in intregime aspectul albiei. Astfel s-a accentuat pitorescul regiunii si a crescut potentialul sau turistic.
La apogeu, zona industriala si agricola a municipiului includea[necesita citare]: un combinat de ingrasaminte chimice si unul de fire si fibre sintetice (Platforma Savinesti-Roznov) o fabrica de utilaje agricole (Mecanica Ceahlau), o fabrica de hartie si cartoane (Comuna din Paris) una de celuloza si hartie (Reconstructia), o fabrica de mobila, una de semifabricate lemnoase (Combinatul de Prelucrare a Lemnului), una de caramida si tigla (Zonoceram), una de tricotaje (8 Martie) un abator de pasari (Izvoare), 2 fabrici de paine, o fabrica de industrializare a laptelui (Montana), o fabrica de bere (Steagul Rosu --> Zimca), un complex de sere (Izvoare), o intreprindere de industrializare a viei si vinului, un IAS, o herghelie de cabaline (Dumbrava) si o intreprindere de exploatare forestiera si transport.
In Perioada contemporana, caderea regimului comunist s-a asociat cu falimentul masiv al activitatii industriale, scaderea dramatica a investitiilor pe plan local, cresterea somajului si scaderea nivelului de trai, precum si cu depopularea semnificativa.Dupa anul 2000 o serie de investitii edilitare si comerciale sprijinite direct de primarie - cu suportul unor credite bancare - apar in oras,revigorandu-i aspectul. Tot in primul deceniu al secolului XXI se contureaza proiectul de transformare a municipiului in oras touristic. In 2009 evolutia acestui proiect face ca orasul sa fie atestat drept statiune de interes national, dar ulterior pe fondul crizei economice si a unor dificultati suplimentare, derularea sa capata aspecte controversate
Antichitatea este reprezentata - initial - prin fragmente de ceramica, obiecte de piatra si silexuri apartinand civilizatiei Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 i.e.n.) si epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), descoperite in Ciritei, Lutarie, Valeni - zona Bolovoaia. La Batca Doamnei, Cozla si Darmanesti s-au evidentiat elmente apartinand civilizatiei geto-dacice (sec. II i.e.n. - II e.n.), careia ii apartine un segment semnificativ al istoriei locale. Asezarile fortificate de la Batca Doamnei si Cozla (sec. I i.e.n. - I e.n.) sunt marca existentei unui centru politic, economic si spiritual, cetatea Petrodava fiind mentionata in Geographica lui Ptolemeu . Dupa cucerirea romana, rolul de punct fortificat a disparut, dar continuarea locuirii pe teritoriul orasului s-a mentinut.
Evul Mediu incepe cu un nivel de locuire al asezarii de la Lutarie - datat din secolele V-VI - cand influenta popoarelor migratoare dar si cea a civilizatiei romane sau romano-bizantine a dus la aparitia culturii Costisa-Botosana (secolele V-VII e.n.). Pentru perioada secolelor VIII-IX, semnificativa este asezarea limitrofa de la Brasauti-Dumbrava Rosie, care apartin culturii Dridu.
Informatiile privitoare la primele doua secole ale mileniului II sunt insuficiente. In schimb se cunosc elemente legate de populatia autohtona a secolului XIII, dar mai ales despre asezarile medievale de la Piatra-Neamt - Batca Doamnei si Pietricica. Astfel, primele mentiuni scrise despre Piatra Neamt[B] se intalnesc in Cronica ruseasca (cca.1387-1392) sub numele de Kamena (Piatra) - in Lista oraselor valahe de la Dunare[6] si, in documentele asociate cu expeditia regelui Sigismund de Luxemburg in Moldova in anul 1395. In actul din 31 iulie 1431 prin care Alexandru cel Bun a dat Manastirii Bistrita doua prisaci, este mentionata si o "casa a lui Craciun de la Piatra". Statutul de targ domnesc orasul - totusi - il primeste doar in anul 1453. Cu timpul, targul Piatra capata o mai mare importanta, aceasta si datorita constituirii aici (estimata a fi intre 1468-1475. a unei Curti Domnesti (mentionata ulterior in mai multe randuri - 1552, 1570, 1594), de catre Stefan Cel Mare. Aceasta a exercitat o puternica influenta atat in plan economic, politic cat si administrativ, chiar daca ea nu a fost decat o casa voievodala. In urma sapaturilor efectuate in anii '50, atat aici cat si la Batca Doamnei, au fost descoperite vestigii medievale.
In perioada Renasterii si Revolutiei industriale evolutia continua. Spre inceputul secolului XVII orasul devenise un centru de productie, iar in 1797 Piatra inceteaza de a mai fi targ voievodal. Pe fondul diversificarii productiei mestesugaresti si comerciale, spre sfarsitul secolului al XVIII-ea - inceputul secolului al XIX-lea, orasul devine cel mai important centru urban si comercial al tinutului Neamt. Treptat constructiile incep sa acopere si terasele mai joase ale Bistritei si Cuejdiului, iar la mijlocul secolului al XIX-lea sunt incluse in perimetrul orasului si satele Maratei si Darmanesti.
In Epoca Moderna revolutia tehnica, reformele de dupa 1859, cucerirea independentei de stat in 1877 si masurile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial si in aceasta parte a tarii. La 8 noiembrie 1841 prima „moara" de hartie (prima, de altfel, de acest fel) din Moldova este deschisa de Gheorghe Asachi, iar din 1852 aici a functionat fabrica de postav si sumane Grulich. Apar apoi fabrici de cherestea, sapun, chibrituri, bere si mori. In 1864 la numele de Piatra se adauga cuvantul Neamt, masura necesara pentru a deosebi orasul de Piatra din judetul Olt. 15 februarie 1885 este asociat cu construirea caii ferate Piatra-Neamt - Bacau. Se deschide si filiala locala a Bancii Nationale, in 1832 apare prima scoala publica, iar in 1871 este construit primul teatru. Raul Bistrita a jucat rolul de veritabila artera de comunicatie de care depindea viata economica a orasului. Pe Bistrita veneau plutele care asigurau materia prima necesara fabricilor de cherestea si de hartie si tot ea constituia o cale de legatura cu Bacau si porturile dunarene. In zona orasului, raul avea o latime medie de 50 m si un debit de 50mc/s, care insa avea variatii impresionante ce oscilau intre 3 si 1080 mc/s, astfel ca uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverana.
Localitatea era frecvent afectata de calamitati - inundatii si mai ales incendii ( mai 1847, 9 iulie 1883, 14 iunie 1887, 6 iulie 1889, 18 august 1891 si 26 martie 1902). In anul 1897 o portiune din dealul Cozla aluneca. In 1901 se incepe consolidarea si amenajarea terenului alunecat se planteaza arbori si se construiesc alei, luind astfel nastere "Parcul Cozla", iar in august 1904 se deschide Parcul zoologic.
Reorganizarea armatei din 1 ianuarie 1877, face ca judetele Neamt si Suceava sa devina baze de recrutare pentru al XV-lea regiment de Dorobanti- compus din 2 batalioane si cu resedinta la Piatra (primul comandant fiind Locotenent colonelul Alexandru Fotea). Regimentul a participat in Razboiului de independenta de la 1877-1878 la luptele de la Plevna, Grivita II (citat fiind aici printr-un ordin de zi de catre domnitorul Carol I), Rahova, Vidin si Smardan. La 15 martie 1878 regimentul este retras in tara. Acesta este in august 1891 desfiintat, fiind inlocuit de Regimentul 15 infanterie "Razboieni", care participa in 1913 la campania din Bulgaria, fiind printre unitatile care au ajuns pana aproape de Sofia).
In ultima parte a secolului XIX se adopta masuri semnificative de sistematizare (adaptarea strazilor la circulatia trasurilor si pavarea lor, amenajarea de piete, canalizarea apelor uzate si a paraului Cuiejdi, modernizarea centrului orasului si instituirea iluminatului public, amenajarea unor bulevarde, scuaruri, gradini si parcuri, controlul riguros al constructiilor norme de constructie si planuri urbanistice), extindere si modernizare constructia de monumente.
La inceputul Secolului XX, intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial a facut ca situatia locala sa aiba mult de suferit. In campaniile acestuia, unitatea din Piatra - Neamt a pierdut peste 2.000 de ostasi. In anii de dupa razboi s-a reusit refacerea vietii economice, perioada interbelica fiind o perioada relativ prospera. Populatia ajunge de la 18.795 locuitori in 1913 la 35.952 in 1927 (22.000 romani si 13.952 evrei, restul de alte nationalitati). In 1929 este finalizata o a doua uzina electrica.[5] In 1925 satele Sarata, Valeni si Vanatori intra in compunerea localitatii.
Intrarea Romaniei in cel de-al doilea razboi mondial, moment ce l-a gasit pe maresalul Ion Antonescu la Piatra Neamt, a determinat trimiterea pe front a unitatilor militare din zona. Evolutia ulterioara a evenimentelor, mai ales dupa strapungerea de catre armata sovietica a fortificatiei Targu Neamt-Pascani, a facut ca multe dintre localitatile aflate in estul orasului si judetului sa sufere mari distrugeri. Anii de dupa razboi si schimbarea regimului politic in 1947, au determinat o noua etapa in evolutia istorica locala, in care se pot distinge, totusi, si transformari pozitive, care si-au pus amprenta asupra zonei si locuitorilor sai. Inclus in Regiunea Bacau, dupa 1968 in urma reformei administrativ-teritoriale, orasul redevine resedinta de judet, ceea ce da pe plan local un nou impuls economic. Dupa construirea lacului de acumulare de la Bicaz si punerea in functiune a intregului sistem hidroenergetic pe cursul mijlociu si inferior ale raului Bistrita - in anii '60, rolul economic si aspectul Bistritei s-au schimbat. Plutele au disparut, au aparut hidrocentralele ca sursa nepoluanta de energie, debitul apei nu mai cunoaste variatiile din trecut, au aparut lacuri de acumulare si baraje care modifica in intregime aspectul albiei. Astfel s-a accentuat pitorescul regiunii si a crescut potentialul sau turistic.
La apogeu, zona industriala si agricola a municipiului includea[necesita citare]: un combinat de ingrasaminte chimice si unul de fire si fibre sintetice (Platforma Savinesti-Roznov) o fabrica de utilaje agricole (Mecanica Ceahlau), o fabrica de hartie si cartoane (Comuna din Paris) una de celuloza si hartie (Reconstructia), o fabrica de mobila, una de semifabricate lemnoase (Combinatul de Prelucrare a Lemnului), una de caramida si tigla (Zonoceram), una de tricotaje (8 Martie) un abator de pasari (Izvoare), 2 fabrici de paine, o fabrica de industrializare a laptelui (Montana), o fabrica de bere (Steagul Rosu --> Zimca), un complex de sere (Izvoare), o intreprindere de industrializare a viei si vinului, un IAS, o herghelie de cabaline (Dumbrava) si o intreprindere de exploatare forestiera si transport.
In Perioada contemporana, caderea regimului comunist s-a asociat cu falimentul masiv al activitatii industriale, scaderea dramatica a investitiilor pe plan local, cresterea somajului si scaderea nivelului de trai, precum si cu depopularea semnificativa.Dupa anul 2000 o serie de investitii edilitare si comerciale sprijinite direct de primarie - cu suportul unor credite bancare - apar in oras,revigorandu-i aspectul. Tot in primul deceniu al secolului XXI se contureaza proiectul de transformare a municipiului in oras touristic. In 2009 evolutia acestui proiect face ca orasul sa fie atestat drept statiune de interes national, dar ulterior pe fondul crizei economice si a unor dificultati suplimentare, derularea sa capata aspecte controversate
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.