Din aceeasi categorie
|
MURATURI ASORTATE de VARA IN 24 de ORE 266 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Muraturi asortate 2.377 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Reteta de muraturi 3.266 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Muraturi asortate in saramura 272 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Castraveti murati in saramura 2.596 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Conopida in saramura pentru iarna 2.428 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Salata de legume 353 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
CIOLOMADA-muraturi asortate,simple si rapid 1.037 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pepeni murati, taiati felii, la borcan, 870 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Salata de muraturi asortate pe iarna - 982 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Retete culinare
Muraturi o istorie incerta
| Adaugat de Cozana | 23.05.2012 |  Adauga
la favorite |
2.820 vizualizari Nota film: 5 / 5 (1 vot ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteDesi poate parea ciudat, adevarata istorie a muraturilor este cumva incerta. Unii considera ca originile acestui fel de mancare dateaza de acum 4030 de ani, fiind originar din India. Cert este ca muraturile sunt mentionate de catre Iisus in Biblie si in cartile Vechiului Testament. In 850 i.e.n., Aristotel propavaduia beneficiile muraturii asupra organismului uman, iar ulterior, Napoleon considera ca sunt indispensabile pentru armatele sale, considerandu-le adevarate medicamente.
Exista o serie de date interesante in ceea ce priveste muraturile. De exemplu, se stie ca in vremurile de demult, oamenii nu puteau masura cu exactitate cantitatea de sare pe care sa o puna in saramura, intrucat concentratia sarii varia de la un an la altul. Aceasta problema avea efecte nedorite: prea multa sau prea putina sare putea duce la deteriorarea muraturilor, acestea nerezistand in timp.
Solutia pe care au gasit-o era de a pune atata sare in saramura incat sa pluteasca un ou. Insa, desi muraturile preparate astfel rezistau peste iarna, erau atat de sarate incat trebuiau tinute la desarat in apa timp de cateva zile pentru a putea fi consumate.
In insulele Pacificului, unde clima este calduta si umeda generand deteriorarea rapida a mancarurilor, bastinasii au invatat sa-si conserve alimentele inca de acum doua milenii. Acestia isi construiau camari pe care le protejau cu frunze de bananier pentru a nu intra pamant sau apa in ele, in care depozitau alimentele. Aceste camari erau atat de importante, incat erau inspectate inainte de nunti de mamele mireselor, pentru a constata daca viitorul mire este sau nu un om bun de insuratoare.
Muraturile au jucat un rol important si in descoperirea Americii, pe vremea aceea multe din calatoriile transoceanice fiind deturnate pentru ca echipajele vaselor se imbolnaveau de scorbut din cauza lipsei de vitamina C. Amerigo Vespucci a fost cel care a depozitat pe navele ce se inscriau in calatoria istorica peste Atlantic cantitati uriase de muraturi, pentru a preintampina epidemia de scorbut ce era responsabila pentru majoritatea esecurilor calatoriilor lungi pe apa.
Marii producatori de castraveti murati obisnuiesc sa puna legumele afara, in cuve imense umplute cu saramura, fara a le acoperi. Desi sunt expuse prafului sau insectelor, cuvele sunt lasate descoperite dintr-un motiv foarte important: razele ultraviolete si infrarosii ale soarelui impiedica dezvoltarea drojdiei si a ciupercilor (cunoscute sub numele de floare) pe suprafata saramurii.
De aceea, specialistii recomanda persoanele care pun muraturi la domiciliu sa lase castravetii sa fermenteze la soare, pentru a impiedica raspandirea microorganismelor.
Saramura are intrebuintari diferite, cea mai frecventa fiind, dupa cum bine se stie, ca remediu impotriva mahmurelii. In trecut, aceasta mai era folosita de catre femeile europene si ca procus cosmetic.
A mura legumele nu presupune doar furnizarea unei arome speciale, ci si intensificarea calitatilor nutritive ale acestora si transformarea acestora in alimente mai usor digerabile. In timpul fermentatiei, bacteriile produc vitamine in timp ce digera o parte din substantele din vegetale. De asemenea, sarea reduce cantitatea de apa din legume sporind astfel concentratia de vitamine.
Conform specialistilor, varza murata contine de doua ori mai multe vitamine B1, B2, B12 decat varza proaspata. Fermentatia poate, de asemenea, sa transforme vegetalele necomestibile in alimente delicioase ce pot fi mancate. Multe comunitati de pe teritoriul Africii si al Americii de Sud mureaza tuberculii de manioc, ce contin cianura, pentru a-i face comestibili.
Multe culturi sunt cunoscute in istorie ca fermetand alimente prin ingroparea lor in pamant, dand nastere unor delicateturi desi mucegaite, totusi comestibile. Chinezii ingropau oua, comunitatile islandeze ingropau carnea de rechin in nisip, scandinavii fermentau pestele in pamant alaturi de branza si liquor traditional, scotienii ingropau butoiase de branza in terenuri turboase, lasate sa fermenteze timp de 7 ani inainte de a le manca.
Aceastea sunt doar cateva dintre aspectele interesante ale muraturilor. Insa, probabil cea mai importanta caracteristica a muraturilor consta in beneficiile inestimabile ale acestora asupra organismului uman:
Vegetalele murate contin un set de bacterii ce inhiba cresterea microbilor nocivi de la nivelul intestinelor.
Contin o concentratie ridicata de vitamina C.
Ajuta la absorptia mai eficienta a fierului.
Otetul, adesea utilizat in muraturi, ajuta la pierderea greutatii in timpul curelor de slabire.
Exista o serie de date interesante in ceea ce priveste muraturile. De exemplu, se stie ca in vremurile de demult, oamenii nu puteau masura cu exactitate cantitatea de sare pe care sa o puna in saramura, intrucat concentratia sarii varia de la un an la altul. Aceasta problema avea efecte nedorite: prea multa sau prea putina sare putea duce la deteriorarea muraturilor, acestea nerezistand in timp.
Solutia pe care au gasit-o era de a pune atata sare in saramura incat sa pluteasca un ou. Insa, desi muraturile preparate astfel rezistau peste iarna, erau atat de sarate incat trebuiau tinute la desarat in apa timp de cateva zile pentru a putea fi consumate.
In insulele Pacificului, unde clima este calduta si umeda generand deteriorarea rapida a mancarurilor, bastinasii au invatat sa-si conserve alimentele inca de acum doua milenii. Acestia isi construiau camari pe care le protejau cu frunze de bananier pentru a nu intra pamant sau apa in ele, in care depozitau alimentele. Aceste camari erau atat de importante, incat erau inspectate inainte de nunti de mamele mireselor, pentru a constata daca viitorul mire este sau nu un om bun de insuratoare.
Muraturile au jucat un rol important si in descoperirea Americii, pe vremea aceea multe din calatoriile transoceanice fiind deturnate pentru ca echipajele vaselor se imbolnaveau de scorbut din cauza lipsei de vitamina C. Amerigo Vespucci a fost cel care a depozitat pe navele ce se inscriau in calatoria istorica peste Atlantic cantitati uriase de muraturi, pentru a preintampina epidemia de scorbut ce era responsabila pentru majoritatea esecurilor calatoriilor lungi pe apa.
Marii producatori de castraveti murati obisnuiesc sa puna legumele afara, in cuve imense umplute cu saramura, fara a le acoperi. Desi sunt expuse prafului sau insectelor, cuvele sunt lasate descoperite dintr-un motiv foarte important: razele ultraviolete si infrarosii ale soarelui impiedica dezvoltarea drojdiei si a ciupercilor (cunoscute sub numele de floare) pe suprafata saramurii.
De aceea, specialistii recomanda persoanele care pun muraturi la domiciliu sa lase castravetii sa fermenteze la soare, pentru a impiedica raspandirea microorganismelor.
Saramura are intrebuintari diferite, cea mai frecventa fiind, dupa cum bine se stie, ca remediu impotriva mahmurelii. In trecut, aceasta mai era folosita de catre femeile europene si ca procus cosmetic.
A mura legumele nu presupune doar furnizarea unei arome speciale, ci si intensificarea calitatilor nutritive ale acestora si transformarea acestora in alimente mai usor digerabile. In timpul fermentatiei, bacteriile produc vitamine in timp ce digera o parte din substantele din vegetale. De asemenea, sarea reduce cantitatea de apa din legume sporind astfel concentratia de vitamine.
Conform specialistilor, varza murata contine de doua ori mai multe vitamine B1, B2, B12 decat varza proaspata. Fermentatia poate, de asemenea, sa transforme vegetalele necomestibile in alimente delicioase ce pot fi mancate. Multe comunitati de pe teritoriul Africii si al Americii de Sud mureaza tuberculii de manioc, ce contin cianura, pentru a-i face comestibili.
Multe culturi sunt cunoscute in istorie ca fermetand alimente prin ingroparea lor in pamant, dand nastere unor delicateturi desi mucegaite, totusi comestibile. Chinezii ingropau oua, comunitatile islandeze ingropau carnea de rechin in nisip, scandinavii fermentau pestele in pamant alaturi de branza si liquor traditional, scotienii ingropau butoiase de branza in terenuri turboase, lasate sa fermenteze timp de 7 ani inainte de a le manca.
Aceastea sunt doar cateva dintre aspectele interesante ale muraturilor. Insa, probabil cea mai importanta caracteristica a muraturilor consta in beneficiile inestimabile ale acestora asupra organismului uman:
Vegetalele murate contin un set de bacterii ce inhiba cresterea microbilor nocivi de la nivelul intestinelor.
Contin o concentratie ridicata de vitamina C.
Ajuta la absorptia mai eficienta a fierului.
Otetul, adesea utilizat in muraturi, ajuta la pierderea greutatii in timpul curelor de slabire.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.